Ce amendă riscă românii care fac grătar în curte, de Paște. Noi reguli în 2026 pentru cei care stau la casă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Grătarul în curte rămâne permis în România, însă modul în care este realizat poate atrage sancțiuni dacă nu sunt respectate regulile de siguranță.

Legislația privind prevenirea incendiilor impune ca focul deschis să fie amplasat la o distanță sigură față de locuință, garduri sau materiale inflamabile și să nu fie aprins în condiții de vânt puternic ori în apropierea vegetației uscate. Supravegherea permanentă și stingerea completă după utilizare sunt obligatorii pentru a preveni extinderea accidentală a focului.

Amenzi uriașe pentru grătarul din curte

Chiar dacă grătarul este folosit pe proprietatea personală, fumul și mirosul pot genera conflicte cu vecinii. În astfel de situații, pot apărea reclamații în baza Legii nr. 61/1991, care sancționează tulburarea ordinii publice atunci când disconfortul devine semnificativ.

Pentru grătarele fixe, construite din cărămidă sau beton, Codul civil prevede o distanță minimă de 60 de centimetri față de limita de proprietate. În practică, specialiștii recomandă amplasarea la cel puțin 3 metri, iar în unele situații chiar 4–5 metri, pentru a evita tensiunile cu vecinii și pentru a reduce riscurile de incendiu.

Grătarele pe cărbune sau lemne necesită cele mai mari distanțe, de minimum 3–4 metri față de orice element inflamabil, deoarece produc scântei și temperaturi ridicate. În cazul locuințelor cu structuri din lemn sau materiale sensibile, distanța ar trebui mărită suplimentar.

Ce nu mai au voie să facă românii

Grătarele pe gaz sunt considerate mai sigure, însă trebuie amplasate la cel puțin 2–3 metri de construcții, având în vedere riscurile asociate buteliilor. Variantele electrice sunt cele mai potrivite pentru spații restrânse, putând fi folosite la 1–2 metri de clădiri, cu condiția să existe ventilație adecvată.

Materialele utilizate sunt un alt aspect important. Grătarul trebuie folosit exclusiv pentru prepararea alimentelor, cu combustibili adecvați precum cărbuni sau lemn uscat. Arderea frunzelor, crengilor sau altor deșeuri este interzisă și sancționată conform OUG nr. 92/2021, fiind considerată o practică poluantă și periculoasă, chiar dacă are loc în spațiul privat.

Nerespectarea normelor de prevenire a incendiilor poate duce la amenzi între 1.000 și 2.500 de lei, iar dacă focul scapă de sub control, sancțiunile pot depăși 5.000 de lei. Pentru arderea deșeurilor, amenzile sunt mult mai mari, între 7.500 și 15.000 de lei pentru persoane fizice. În plus, dacă fumul, mirosul sau zgomotul afectează vecinii, pot fi aplicate sancțiuni între 200 și 1.000 de lei pentru tulburarea ordinii publice.

Respectarea regulilor este esențială pentru utilizarea grătarului în condiții de siguranță și pentru evitarea conflictelor sau sancțiunilor.

CITEŞTE ŞI: Din ce este făcut cel mai popular salam de biscuiți din România, de fapt. Se găsește în toate supermarket-urile din țara noastră, dar ce scrie pe etichetă?

Leguma banală care se vinde cu 90 lei kilogramul. Românii nu mai fac față prețurilor record