Ce este Ispasul? Sărbătoarea mare pe care toţi românii o ţin, dar nu au habar că se numeşte şi aşa. Este vorba despre Inaltare

Autor:
Publicat: 27/05/2020 | 10:46
Ce este Ispasul? Sărbătoarea mare pe care toţi românii o ţin, dar nu au habar că se numeşte şi aşa. Este vorba despre Inaltare

Înălțarea Domnului este cunoscută în popor și sub denumirea de Ispas. Potrivit credinței ortodoxe, la 40 de zile de la Învierea lui Iisus Hristos, românii sărbatoresc Înălțarea Domnului.

(Citește și TRADIȚII ȘI OBICEIURI ÎN JOIA MARE. CE NU AI VOIE SĂ FACI)

Cu această ocazie se înroșesc ouă, se pregătesc bucate, întocmai ca la masa de Paști, iar salutul este “Hristos s-a înălțat! – Adevărat s-a înălțat!”.

Spre deosebire de Paști, când ouăle se înrosesc în Joia Mare, pentru Înălțarea Domnului, ouăle se vopsesc chiar în ziua sărbatorii. Este ultima zi din an în care se mai vopsesc și se împart ouă roșii. Ouăle se duc la Biserică, iar la sfârșitul slujbei se dau de pomană celor nevoiași.

Tradiții și obiceiuri de Ispas

În ziua Înălțării Domnului se dă de pomană pentru cei trecuți în neființă. Se împarte pâine caldă, pască, plăcinte, brânză, ceapă verde, dar și rachiu. Se spune că cerurile sunt deschise până în ziua de Inălțare, iar sufletul morților care au venit acasă în ziua de Paști se reîntorc din nou în Rai, iar bucatele date în această zi de pomană sunt merindele pe care morții le iau la întoarcerea în ceruri.

(Citește și TOP 10 ŢĂRI CU CELE MAI INTERESANTE TRADIŢII DE CRĂCIUN

În această sfântă zi de Înălțarea Domnului, în unele zone ale țării, se leagă frunze de nuc peste brâu, pentru ca Mântuitorul le-ar fi purtat în momentul Înălțării. În alte zone, fetele și feciorii se duc în pădure să culeagă frunze de alun cu care fac vrăji de dragoste sau pentru a le folosi ca plante tămaduitoare.

Se zice că Cerurile sunt deschise de la Paști până la Înălțarea Domnului, iar cei care mor în această perioadă nu mai trec prin Judecata de Apoi și ajung direct în Rai.

De Înălțarea Domnului se fac pomeni și se împart pentru morți, în special branză, ceapă verde, pâine caldă și rachiu. Casele și mormintele se împodobesc, în unele zone, cu frunze de paltin, iar la ferestre se pun frunze de leuștean.