Cei mai simpatici căței, față-n față cu dresori de top: „Am educat și câinii vedetelor” | EXCLUSIV

În cartierul vedetelor, din zona de nord a Capitalei, un tată și un fiu trec zilnic în pas de patrulă (canină). Opt câini, uneori mai mulți, îl urmăresc pe Mihai Păsculescu ca pe un  lider construit prin respect, nu prin impunere. Toți îl ascultă cu sfințenie, iar noi am vrut să îi aflăm povestea, dar și secretele pentru a ne educa patrupedele corect. De unde i s-a tras pasiunea pentru animale, pasiune pe care ulterior a transmis-o și fiului său, dar și ce sfaturi practice are pentru proprietarii de animale de companie, aflăm de la el. În plus, bărbatul, care are o experiență de peste 40 de ani cu patrupedele, ne învață și cum să reacționăm în momentele critice. CANCAN.RO a stat de vorbă cu ei și a aflat care sunt cei mai importanți pași pentru a ne învăța ca la carte câinii să ne asculte. 

În mijlocul unei haite perfect coordonate, un tată și fiul său transformă pasiunea într-o misiune: să le arate oamenilor cum poate un câine să devină cel mai bun prieten atunci când este înțeles și educat. În spatele fiecărei comenzi se ascund ani de muncă, răbdare și o legătură puternică, atât între dresori și câini, cât și între generații. Mihai Păsculescu și fiul lui, Dragos, ne-au introdus în lumea lor și ne-au dezvăluit cum putem construi o relație armonioasă cu patrupedul nostru. De la semnele urechilor până la tonul vocii, totul spune o poveste, dacă știm să ascultăm.

Povestea bărbatului care plimbă câini cu fiul său, în cartierul milionarilor

Am mers să îl întâlnim pe Mihai Păsculescu, era alături de fiul lui și de patrupedele pe care le plimbă zilnic. La prima vedere, te impresionează controlul pe care îl are asupra haitei. O simplă mișcare sau un gest discret din partea lui este suficient ca animalele să își schimbe direcția sau ritmul. Totul a pornit de la un câine pe care l-a primit în dar de la mama lui pe vremea când avea nouă ani.

„În copilărie am avut o iluminare și mi-am dat seama că îmi plac mult animalele. Mi-am dorit mult un cal și pentru că locuiam în mijlocul Bucureștiului nu aveam posibilitatea să achiziționez un cal, așa că mama mi-a cumpărat un cățel când aveam nouă ani. Am constatat că îmi place mult să comunic cu el. Mergeam cu el în parc, încercam să obțin cât mai multe comportamente de la el. Au fost niște momente în care eram într-o mare căutare cum să comunic cu el, care sunt modalitățile prin care să-l fac să mă înțeleagă mai bine și să mă asculte.Și într-adevăr am ajuns la concluzia că este nevoie să caut modalități noi prin care să dezvolt această abilitate de a comunica cu câinii.

Am fost la cursuri de dresaj și de educație canină, sub îndrumarea domnului Virgil Nicolaev, care făcuse cursuri de specializare în Republica Democrată Germană și ușor, ușor, am început să realizez că este o profesie adevărată. Pasiunea mă înmâna să avansez, mi-am dat seama că era o adevărată profesie și era mult de aprofundat în relația cu câinele și în modul în care se pot dezvolta legăturile între om și câine”, începe dresorul povestea pentru CANCAN.RO.

Mihai Păsculescu își amintește că a învățat să facă primele trucuri cu căței încă din copilărie, însă a vrut să aprofundeze totul.

„Era un copoi ardelenesc, era un câine de vânătoare, dar culmea m-a învățat multe lucruri pentru că rasele de vânătoare în general sunt un pic complicate. Îmi doream să învăț cât mai mult”, a spus el.

De la acea vreme, Mihai a descoperit că are o iubire față de animale care, ulterior s-a transformat în meserie. În plus, dresorul i-a insuflat și fiului său iubirea față de câini, dar l-a determinat să intre și el în afacere. Mai mult, bărbatul ne-a spus că a cumpărat inclusiv o casă pentru a putea locui cu toate patrupedele pe care le-a avut.

„Am reușit să îi insuflu și lui Dragoș pasiunea pentru căței și pentru dresaj. După 20 de ani, cred că pot să îi număr pe degete câinii care au revenit. Tot datorită lor mi-am achiziționat o casă cu o curte pentru a avea unde să-i țin. Am avut un ciobănesc german, ciobănesc românesc, ciobănesc belgian”, a spus el.

Multe dintre vedetele de la noi apelează la ei pentru a-și educa patrupedele sau, de ce nu, pur și simplu pentru a-i plimba pe cățeii lor atunci când ei nu au timp.

„Am avut într-adevăr, au fost și câini unor persoane publice în educarea și îngrijirea noastră. Să știți că acest lucru este necesar oricărei persoane, fie că e publică, fie că e o persoană normală cu o viață normală”, a dezvăluit el.

Cum reacționăm când suntem atacați de un câine: „Trebuie neapărat să gestionăm situația cu calm”

Una dintre cele mai des întâlnite greșeli pe care le fac stăpânii de câini este convingerea că dominanța și impunerea fricii reprezintă cheia unei relații reușite. Mihai Păsculescu subliniază că este esențial să se facă diferența clară între agresiune, violență și fermitate.

„În primul rând este ideea că prin dominanță gestionezi legătura cu câinele. Trebuie făcut foarte bine distincția între agresiune, violență și fermitate. El nu trebuie să asculte sub impresia dominanței și a fricii. În primă fază trebuie găsită modalitatea de comunicare prin care câinele să colaboreze cu tine. Să încerce să te înțeleagă mai bine. Asta înseamnă din partea stăpânilor o bună observație a cățelului, ei trebuie să citească bine semnele pe care câinii le arată.

Uitați-vă la urechile lor, urechile lor se mișcă și spun de fiecare dată cât sunt de atenți sau subordonați, sau cât încearcă să fie atenți. Dacă urechile sunt ridicate înseamnă că ei simt nevoia să fie atenți în jurul lor foarte mult pentru a descoperii ce intenții au persoanele străine care se apropie, ce se întâmplă în mediul înconjurător. Când se uită la noi, în care are încredere, imediat urechile se lasă pe spate, se relaxează. Este un semn de colaborare și de înțelegere către noi”, ne învață dresorul vedetelor.

Firește, există și situații dificile. Mihai spune că nu de puține ori câinii pot deveni reticenți, mai ales între șase și opt luni, dacă nu sunt socializați sau nu se simt protejați. Atunci pot apărea reacții impulsive sau chiar tentative de a mușca. Nici măcar el nu a fost ferit de astfel de situații, însă iată ce este de făcut atunci.

„De multe ori se întâmplă acest lucru. Ei pot să capete din perioada fragedă, șase-opt luni, o stare de stres, din cauza neînțelegerilor, poate a faptului că nu se simt în siguranță sau nu sunt îndeajuns de socializați și atunci devin reticenți la contactul cu omul. Și apoi se poate întâmpla să se repeadă. În acest caz trebuie neapărat să gestionăm situația cu calm, cu mișcări foarte lente și cu o tonalitate a vocii scăzută, de cele mai multe ori câinele atenuează aceste tendințe agresive și încearcă să înțeleagă. Câinele este un animal care își dorește tare mult să înțeleagă omul”, concluzionează el pentru CANCAN.RO.

CITEȘTE ȘI: Sunt nedespărţiţi de câinii lor! Ce vedete sunt înnebunite după patrupede

ACCESEAZĂ ȘI: Cei mai buni câini de pază. Rasele paznicilor patrupezi care sfâşie ”duşmanul”

Cine deţine informaţii despre acest subiect este rugat să ne scrie la [email protected], să ne sune la 0741 CANCAN  (226.226) sau să ne scrie direct pe WhatsApp.