Cel mai controversat accident aviatic din istoria României! Verdictul care o umilește pe urmașa stewardesei ucise în zborul aprobat de Ion Iliescu

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Fiica însoțitoarei de zbor Elena Marghidan, ucisă în accidentul aviatic produs pe 28 decembrie 1989, a primit după 34 de ani o veste incredibilă! Nava TAROM AN-24 care efectua o cursă charter între București și Belgrad pentru a aduce sânge necesar trasfuziei răniților din timpul Revoluției Române din 1989 ar fi fost lovită intenționat de un proiectil, intrând în picaj și condamnând la moarte atât echipajul, cât și un martor cheie al evenimentelor din decembrie ’89. CANCAN.RO are detalii! 

După 34 de ani de așteptare, frustrare și durere, fiica fostei însoțitoare de zbor Elena Marghidan, ucisă într-un accident aviatic suspect pe 28 decembrie 1989, a primit o veștă șocantă și revoltătoare: statul român i-a acordat despăgubiri morale umilitoare!

Vezi galeria foto
6 poze

Evenimentul care a marcat viața familiei Marcghidan a rămas învăluit în mister decenii la rând. TAROM AN-24, zborul București–Belgrad, avea la bord un jurnalist britanic care transporta imagini cruciale de la Revoluție, și trebuia să fie un zbor umanitar. În realitate, avionul a fost lovit intenționat de un proiectil în apropiere de Răscăeți, intrând în picaj și condamnând la moarte echipajul și martorul cheie al evenimentelor din decembrie ’89.

sursa foto: Wikipedia

Prin cererea depusă la Tribunalul București, fiica fostei stewardese a solicitat 200.000 de euro despăgubiri pentru suferințele cauzate de dezinteresul statului în identificarea și tragerea la răspundere a celor responsabili de moartea mamei sale.

”Reclamanta, în contradictoriu cu STATUL ROMÂN prin MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 200.000 EURO cu titlu de daune morale pentru suferinţele cauzate de dezinteresul manifestat de Statul ROMÂN privind identificarea şi tragerea la răspundere a asasinilor mamei reclamantei, ucisă în perioada evenimentelor din decembrie 1989 şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată. În fapt, a precizat că mama reclamantei, defuncta Marghidean Elena, însoţitoare de bord pe aeronava TAROM cu indicativul AN 24 YR BMJ, a fost ucisă la data de 28.12.1989 când aeronava aflată în misiune umanitară de zbor pe ruta Bucureşti-Belgrad, a fost doborâtă intenţionat în apropierea satului Răscăieți, jud. DÂMBOVIȚA de un proiectil tras de autori neidentificaţi”. 

În documentele oficiale se arată că aeronava TAROM, aflată în misiune umanitară, a fost doborâtă intenționat de autori neidentificați, iar mama reclamantei și ceilalți pasageri nu au avut nicio șansă.

Însă, în ciuda probelor și a impactului devastator asupra vieții fiicei, tribunalul a decis că suma cerută este excesivă și a stabilit printr-o decizie recentă, 10.000 de euro, echivalent în lei, ca daune morale, pentru a „menține un echilibru între prejudiciul suferit și reparația acordată”.

În fața tribunalului, fiica victimei a demonstrat legătura afectivă puternică cu mama sa, decesul acesteia petrecându-se când avea doar 16 ani, și trauma cauzată de ancheta interminabilă. Cu toate acestea, 10.000 de euro au fost considerate suficiente pentru a-i „repara” prejudiciul moral, o sumă umilitoare după mai bine de trei decenii de suferință.

”În concret, la stabilirea întinderii daunelor morale datorate de pârât tribunalul are în vedere situaţia de fapt reţinută pe baza probatoriului administrat, decesul mamei reclamantei la momentul la care aceasta avea vârsta de 16 ani, pe când reclamanta era încă minoră, legătura de rudenie cu victima şi relaţia afectivă pe care aceasta o implică, durata anchetei de peste 34 de ani, care au generat în persoana reclamantei sentimente de frustrare şi dezamăgire faţă de imposibilitatea de aflare a adevărului cu privire la împrejurările în care a intervenit decesul autoarei acesteia. Totodată, tribunalul are în vedere şi împrejurarea că în prezenta cauză despăgubirea a fost solicitată cu titlu de daune morale pentru suferințele psihice pricinuite reclamantei prin nesoluționarea o lungă perioadă de timp a dosarului penal, iar nu pentru alte consecințe păgubitoare cauzate în mod direct prin decesul autorului reclamantei”, se arată în decizia instanței.

Expertize contradictorii și un mister care durează decenii

Dosarul relevă o situație incredibilă: expertiza tehnică din 1990 arăta că aeronava a fost lovită de un proiectil de mare calibru, sau chiar de o rachetă trasă de pe un elicopter. Pe de altă parte, supraexpertiza din 1993 susținea că avionul s-ar fi prăbușit din cauza givrajului puternic.

Niciuna dintre aceste concluzii nu a putut fi considerată definitivă, iar epava aeronavei și înregistratoarele de zbor lipsesc complet, fiind casate de TAROM în 1990.

Prin urmare, cauza rămâne încă sub urmărire penală, iar statul român continuă să ofere despăgubiri simbolice, în timp ce adevărul despre prăbușirea avionului rămâne ascuns.

Pilotul aeronavei a fost Walter Jurcovan, îngropat în cimitirul Ghencea Militar

Accidentul aprobat de Ion Iliescu și misterele Revoluției

Pe 28 decembrie 1989, un Antonov TAROM s-a prăbușit într-un zgomot asurzitor în pădurea Mălinoasa, lângă Vișina, Dâmbovița, la doar 50 km de București. Cursa fusese autorizată personal de Ion Iliescu, în numele conducerii FSN. La bord se aflau șapte persoane, inclusiv jurnalistul britanic Ian Parry, care transporta casete video cu imagini de la Revoluție.

Ion Iliescu a murit la vrsta de 95 de ani /Foto: Profimedia

Pe 27 decembrie, o persoană din influența Consiliului Frontului Salvării Naționale i-a transmis lui Ian Perry (angajatul redacției Sunday Times) că poate părăsi țara cu un avion umanitar care urma să decoleze spre Belgrad, după sânge pentru transfuzii. Englezul și-a anunțat colegii de breaslă alături de care era cazat la hotelul Intercontinental. Majoritatea i-au dat materiale filmate pentru a le preda redacțiilor din occident. Zborul a fost oficializat în zorii zilei de 28 decembrie. Fostul șef al securității Tarom 1989 își amintește că-n dimineața aceea pilotul instructor Ion Chifor aștepta pe platoul aeroportului, laolaltă cu echipajul. Ian Perry avea în bagaje, conform dosarului, 14 casete video.

După tragedie, fosta Miliție comunistă a început o anchetă care a fost rapid îngropată. Autoritățile au încercat ani de zile să justifice tragedia prin condiții meteo nefavorabile sau gheață depusă pe aripile avionului, ignorând inclusiv relatările localnicilor care susțineau că aeronava fusese lovită de o rachetă lansată de la Unitatea Militară Boteni, aflată la doar 12 km distanță.

Citește și: SUPEREXCLUSIVITATE. Cel mai bogat român, soția și fiul, morți în accidentul aviatic de la Milano!

Cine deţine informaţii despre acest subiect este rugat să ne scrie la pont@cancan.ro, să ne sune la 0741 CANCAN  (226.226) sau să ne scrie direct pe WhatsApp.