Dacă ai impresia că trăiești într-un flux nesfârșit de vești proaste, notificări, crize și presiune socială, s-ar putea ca problema să nu fie la tine. Potrivit revistei Vice, o nouă analiză publicată în Behavioral Sciences susține că mintea umană funcționează după reguli evoluate pentru comunități mici, nu pentru lumea hiperconectată și haotică în care trăim astăzi.
Cercetătorii vorbesc despre ceea ce numesc „decalaj evolutiv” (evolutionary mismatch).
Pe scurt, creierul uman s-a dezvoltat într-o perioadă în care oamenii trăiau în comunități restrânse, unde fiecare persoană îi cunoștea pe ceilalți și problemele importante erau cele din imediata apropiere.
Astăzi însă, suntem conectați permanent la miliarde de oameni prin internet și rețele sociale și primim, în fiecare zi, informații despre războaie, pandemii, dezastre naturale, crize economice și tragedii personale petrecute oriunde în lume.
Potrivit autorilor studiului, creierul tratează o mare parte din aceste informații ca fiind relevante și urgente, chiar dacă nu avem niciun control asupra lor.
Autorii explică faptul că empatia și grija față de ceilalți au fost esențiale pentru supraviețuirea comunităților umane.
Problema este că aceeași capacitate funcționează acum într-o lume incomparabil mai mare.
Fiecare derulare a fluxului de pe rețelele sociale ne expune la suferințele, succesul sau realizările altor oameni, ceea ce poate genera comparații permanente și senzația că suntem mereu în urmă. În loc să ne motiveze, această competiție continuă ajunge adesea să devină o sursă de stres psihologic.
Cercetătorii folosesc termenul „policriză” pentru a descrie suprapunerea mai multor crize majore: pandemii, războaie, schimbări climatice, inegalități economice și instabilitate politică.
Strămoșii noștri nu trebuiau să se preocupe de evenimente petrecute la mii de kilometri distanță. În schimb, omul modern este bombardat permanent cu informații despre probleme globale, iar creierul reacționează ca și cum multe dintre ele ar reprezenta amenințări directe.
Autorii subliniază că studiul nu susține ideea că „în trecut era mai bine”. Mesajul este altul: sănătatea mintală nu este influențată doar de alegerile personale sau de mediul apropiat, ci și de faptul că trăim într-o lume infinit mai complexă decât cea pentru care creierul uman a evoluat.
CITEȘTE ȘI: