Cum arată „marea care nu atinge niciodată uscatul”. Navigatorii își dau seama că intră în apele ei doar după culoare

Oceanul Atlantic ascunde un secret: o zonă de apă calmă, înconjurată de curenți repezi, situată la aproximativ 950 de kilometri est de Florida, dar care nu atinge niciodată uscatul.

Cunoscută sub numele de Marea Sargaselor, marinarii o traversează de secole, dar puțini observă că ajung în apele sale dacă nu sunt atenți la culoarea ei, scrie earth.com.

La suprafață, zona este ușor de recunoscut datorită întinderilor de alge brune plutitoare, numite Sargassum, care dau și numele mării. Aceste mase vegetale formează un ecosistem aparte, descris de cercetători ca un fel de „insule de habitat” plutitoare, unde trăiesc numeroase specii – de la creveți microscopici și crabi până la pești juvenili și pui de țestoase marine.

Marea Sargaselor este o uriașă crescătorie

Marea Sargaselor arată ca o „crescătorie” uriașă, lată de 1.280 de kilometri. Oamenii de știință numesc aceste covorașe plutitoare „insule-habitat”, și pe bună dreptate. Puii de broască țestoasă se ascund aici până când li se întăresc carapacele.

De exemplu, anghilele europene și americane își încep viața aici, migrând ulterior mii de kilometri către râuri și întorcându-se după decenii pentru reproducere. În același timp, balenele cu cocoașă și tonul traversează zona în cadrul rutelor lor migratorii.

Dincolo de biodiversitate, regiunea are și un rol climatic semnificativ. Variabilitatea sezonieră a temperaturii contribuie la circulația apei în Atlantic, transportând căldură și influențând tiparele meteorologice de pe ambele maluri ale oceanului. În plus, apa din această zonă absoarbe dioxid de carbon din atmosferă, contribuind la reglarea climei globale.

Cu toate acestea, ecosistemul este tot mai amenințat de activitatea umană. Curentii oceanici care definesc Marea Sargaselor acționează și ca un mecanism de acumulare a deșeurilor, adunând cantități semnificative de plastic și echipamente de pescuit abandonate. Studiile indică densități de sute de mii de fragmente de deșeuri pe kilometru pătrat. Traficul maritim, poluarea chimică și zgomotul subacvatic afectează, la rândul lor, fauna marină și integritatea habitatului.

CITEȘTE ȘI:

Animalul de pe Terra care își ține respirația timp de 137 de minute. I-a uluit total pe cercetători

Singurul loc „mut” din lume. Profesorul din imagine l-a găsit și a testat teoria