Datoria pe care fiecare român o are. Puțini sunt cei care știu acest lucru

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Datoriile României cresc pe zi ce trece. În timp ce autoritățile promit majorărări de salarii şi pensii, România a împrumutat doar în primele nouă luni ale anului peste 100 de miliarde de lei. Din acest motiv, fiecare cetățean este dator cu aproape 6.000 de lei.

Guvernanții fac calcule pentru a decide cum vor da mai mulți bani românilor de anul viitor, dar cu toate acestea, datoria publică a țării crește rapid.

Guvernul a împrumutat în primele 9 luni din acest an 106 miliarde de lei. Adică, toţi cei 19 milioane de români datorează acum 5.579 de lei.

CITEȘTE ȘI: INCREDIBIL! PRIMĂRIE EXECUTATĂ SILIT PENTRU O DATORIE LA LĂUTARI. CÂȚI BANI DATOREAZĂ INSTITUȚIA

Asta înseamnă că, în fiecare lună, Guvernul a îndatorat fiecare român cu 619 lei.

Cu siguranță mulți se întreabă cum am ajuns în această situație. Ei bine, deficitul bugetar uriaș de finanțat, adică o diferență între ce încasează și ce cheltuie statul român, de aproximativ 80 de miliarde de lei și o altă datorie publică de refinanțat în valoare de aproape 70 de miliarde de lei, adică alte împrumuturi luate de guvernele țării în anii trecuți care au acum ajuns la scadență și banii trebuie returnați, sunt principalele motive.

Pensiile vor creşte de la 1 ianuarie 2023

Ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, a dat asigurări că la începutul anului viitor vor crește pensiile românilor, însă nu știe cu cât mai exact se vor majora acestea.

”Cu siguranţă, pensiile vor creşte de la 1 ianuarie 2023. Cu cât vor creşte, acest răspuns va veni în urma „votului” în care economia funcţionează în acest an. Dar, cu siguranţă, o creştere va fi, astfel încât erodarea de putere de cumpărare suferită cel puţin pe al doilea semestru să fie compensată”, a declarat Adrian Câciu.

De exemplu, anul acesta, pensionarii au primit o majorare de 10% a punctului de pensie, de la 1.442 lei la 1.586 lei, în timp ce pensia minimă a crescut cu 25%. În spaţiul public se vehiculează o creştere de 10% de la 1 ianuarie 2023.

”În paralel, noi continuă să luăm filă cu filă toate cele 5 milioane de dosare, care sunt perioadele cu contributivitate, care nu, pentru că atunci când vom termina consultarea cu Banca Mondială, să putem intra în normal, cu acea formulă sau cu una îmbunătățită. Am analizat toate PNRR-uri din Uniunea Europeană şi nicăieri nu este prevăzut un prag, un zid de beton cu care să te izbeşte de cheltuielile sociale. Nici în PNRR-uri, nici în legislaţia naţională”, a declarat ministrul Muncii.