Cum ne afectează trecerea la ora de iarnă 2026. Ce se întâmplă în organismul nostru, de fapt

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Românii se pregătesc pentru trecerea la ora de iarnă, un moment care marchează revenirea la timpul standard și aduce o modificare în programul zilnic al milioane de oameni. Deși schimbarea este asociată cu un avantaj aparent, respectiv o oră suplimentară de somn în noaptea de sâmbătă spre duminică, efectele acestei ajustări asupra organismului uman continuă să stârnească interesul specialiștilor. Dincolo de beneficiul unei nopți mai lungi, modificarea orei poate influența rutina de somn, ritmul biologic și felul în care oamenii se adaptează la schimbările din mediul înconjurător.

În România, trecerea la ora de iarnă este programată în noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026. La ora 4:00, ceasurile se dau înapoi cu 60 de minute, iar ora devine 3:00. Astfel, ziua de duminică va avea 25 de ore, iar diminețile vor începe să fie mai luminoase, în timp ce întunericul se va instala mai devreme seara.

Ce se întâmplă în organism atunci când se schimbă ora

Schimbarea orei nu reprezintă doar o ajustare a ceasurilor, ci și o modificare care poate influența modul în care oamenii își organizează activitățile zilnice. Organismul uman funcționează în baza unui ritm biologic intern, cunoscut drept ritm circadian, care contribuie la reglarea somnului și a stării de veghe, dar și a altor procese fiziologice.

Acest mecanism este influențat în mare măsură de alternanța dintre lumină și întuneric. Atunci când programul social se modifică, chiar și cu o singură oră, unele persoane pot avea nevoie de timp pentru a-și adapta rutina. În această perioadă, pot apărea diferențe în orele de culcare și de trezire, iar activitățile obișnuite pot fi resimțite diferit, în funcție de programul fiecăruia.

Deși trecerea la ora de iarnă le permite oamenilor să beneficieze teoretic de o oră suplimentară de somn, acest lucru nu înseamnă automat că toată lumea se va odihni mai bine. Durata și calitatea somnului depind de mai mulți factori, printre care programul individual, obiceiurile de seară și capacitatea organismului de a se adapta la schimbări.

De ce schimbarea orei continuă să fie analizată de cercetători

Efectele modificării sezoniere a orei au fost analizate de-a lungul timpului din mai multe perspective. O parte dintre cercetări s-au concentrat asupra trecerii la ora de vară, când ceasurile sunt date înainte, iar oamenii pierd o oră din timpul disponibil pentru somn în noaptea schimbării. În schimb, revenirea la ora standard a primit mai puțină atenție în anumite direcții de cercetare, motiv pentru care subiectul continuă să ridice întrebări.

Interesul specialiștilor nu se limitează însă la efectele asupra somnului. Modul în care societatea stabilește și organizează timpul poate avea consecințe diferite asupra oamenilor, în funcție de programul de lucru, responsabilitățile zilnice și condițiile în care își desfășoară activitățile.

De exemplu, persoanele care lucrează în ture, cele care trebuie să se trezească foarte devreme sau cele care au un program zilnic rigid pot resimți diferit schimbările de orar. În același timp, efectele nu sunt identice pentru toată lumea, deoarece organismul fiecărei persoane are propriul ritm de adaptare.

Profesoara Ruth Ogden a făcut un studiu

Studiul analizează modul în care oamenii percep trecerea timpului. Interesul profesoarei Ruth Ogden, de la Universitatea Liverpool John Moores, pentru acest fenomen a apărut după ce a fost implicată într-un accident de mașină, în urma căruia a avut senzația că timpul încetinește.

„Timpul este un element extrem de trecut cu vederea al psihologiei. Viețile noastre sunt structurate de un ceas și cu toții avem o reprezentare internă a timpului, dar înțelegem foarte slab modul în care oamenii percep timpul și dacă am putea modifica experiențele oamenilor în timp pentru a crea îmbunătățiri ale bunăstării”, se arată în studiu.

Când trece România la ora de iarnă. Ziua în care se dau ceasurile înapoi