De ce stresul ne oprește digestia. Dr. Cezar ne explică ce este freeze înainte de fight or flight și cum poate corpul fi adus înapoi în echilibru

Stresul nu afectează doar mintea, ci și corpul, iar digestia este una dintre primele funcții sacrificate atunci când ne simțim în pericol. Înainte de bine-cunoscutele reacții de luptă sau fugă, organismul trece printr-o etapă esențială, adesea ignorată: freeze. Pornind de la explicația medicului Cezar, articolul de față explorează mecanismele biologice ale reacțiilor de supraviețuire, impactul lor asupra digestiei și ce putem face pentru a readuce corpul în modul „rest and digest”.

Freeze, fight sau flight: cum ne pregătește corpul pentru supraviețuire

„Înainte de fight or flight, mai există o etapă: freeze, înghețarea. Există aceste trei faze: freeze – înghețarea, fight or flight – luptă sau fugi. În momentul în care ne este indusă o stare intensă de stres sau o emoție negativă puternică, se produce o vasoconstricție generalizată, adică vasele de sânge din corp se strâng, fluxul de sânge scade, iar organismul se pregătește pentru etapa a doua – fight or flight.

Există această fază primară, freeze, în care trebuie să evaluăm situația și să vedem ce urmează să facem. Dacă sunt o păsărică și mă aleargă o pisică, trebuie să zbor. Dacă sunt o gazelă și mă urmărește un tigru, trebuie să fug. Sângele se redistribuie, apare vasodilatația exact în membrele necesare acțiunii de a scăpa sau de a lupta. Energia este prioritizată către ce este vital în acel moment.

Vasele de sânge de la nivelul digestiei rămân însă închise, fluxul de sânge către sistemul digestiv scade. De aceea, dacă mâncăm în timp ce suntem stresați, preocupați de gânduri și emoții negative, digestia nu va fi bună, tocmai din cauza vasoconstricției la nivel digestiv.”

Această explicație a Dr. Cezar, surprinde esența răspunsului fight–flight–freeze: un mecanism automat, controlat de sistemul nervos autonom, care ne-a asigurat supraviețuirea de-a lungul evoluției. Corpul nu analizează situația logic, ci reacționează rapid, orientând resursele acolo unde sunt necesare pentru a scăpa de pericol.

Ce se întâmplă în corp și de ce digestia este „pusă pe pauză”

Digestia este guvernată în principal de sistemul nervos parasimpatic, cunoscut drept modul „rest and digest”. În schimb, reacțiile de freeze, fight sau flight activează sistemul nervos simpatic, responsabil cu supraviețuirea. Cele două nu pot funcționa simultan. Atunci când corpul percepe pericol, sângele este redirecționat către mușchi, inimă, plămâni și creier, iar organele digestive rămân temporar fără suportul necesar pentru a funcționa optim.

În fazele de luptă sau fugă, digestia este inhibată: secreția de enzime scade, motilitatea intestinală se modifică, iar apar simptome precum greață, lipsa poftei de mâncare, balonare sau tulburări de tranzit. În freeze, lucrurile pot deveni și mai complexe. Corpul intră într-o stare de imobilizare profundă, digestia încetinește drastic, iar pe termen lung pot apărea disconfort abdominal persistent, balonare cronică sau sindrom de colon iritabil, mai ales în context de stres sau traumă prelungită.

Cum poți readuce corpul în modul „rest and digest”

Problema majoră apare atunci când aceste reacții nu mai sunt temporare. Stresul cronic menține organismul într-o stare continuă de alertă, iar digestia nu mai revine complet la normal. Mucoasa intestinală devine mai sensibilă, inflamația crește, iar echilibrul microbiomului este afectat. Astfel, multe probleme digestive persistente nu au o cauză strict alimentară, ci una emoțională și nervoasă, legată de lipsa percepției de siguranță.

Pentru ca digestia să funcționeze corect, corpul trebuie să simtă că este în siguranță. Acest lucru nu se obține prin voință sau raționamente, ci prin semnale fizice simple și repetitive. Respirația lentă, cu expirații mai lungi decât inspirațiile, transmite rapid acest mesaj sistemului nervos. Mesele luate în liniște, fără grabă sau stimuli externi, mișcarea blândă, căldura, atingerea și ritualurile zilnice previzibile sunt toate modalități prin care organismul poate ieși din modul de supraviețuire.

Digestia nu pornește din minte, ci din corp. Atunci când corpul este convins că pericolul a trecut, sângele revine către sistemul digestiv, iar funcțiile vitale se reechilibrează natural. În multe cazuri, vindecarea digestivă începe nu cu schimbarea alimentelor, ci cu reglarea stresului, a ritmului și a relației cu propriul corp.

CITEȘTE ȘI:  Peștele, aliat al creierului sau pericol ascuns? Avertismentul neurochirurgului Ioan Dănăilă despre mercur și hidragirism

 Dr. Mihail Pautov explică semnele deficitului de testosteron: slăbiciunea, oboseala și legătura surprinzătoare cu depresia