De ce unii oameni nu își cer niciodată scuze, chiar și atunci când greșesc. Explicația psihologilor

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Există persoane care evită să spună „îmi pare rău” chiar și atunci când este evident că au greșit. Refuzul de a-și cere scuze nu înseamnă întotdeauna lipsă de empatie sau aroganță. În anumite cazuri, în spatele acestui comportament se pot afla mecanisme psihologice prin care oamenii încearcă să-și protejeze imaginea despre propria persoană.

Psihologul Guy Winch explică, într-un material publicat în Psychology Today, că pentru unele persoane recunoașterea unei greșeli poate fi mult mai dificilă decât pare. O simplă scuză poate fi percepută ca o amenințare la adresa propriei imagini și poate declanșa mecanisme defensive.

De ce este atât de greu pentru unii oameni să spună „îmi pare rău”

Unul dintre motive este legat de imaginea de sine. Persoanele care au o imagine de sine fragilă pot avea dificultăți în a accepta că au făcut ceva greșit.

Problema apare atunci când omul nu reușește să separe comportamentul de propria identitate. În loc să gândească „am făcut ceva greșit”, poate ajunge să interpreteze greșeala drept „sunt un om rău”.

În aceste condiții, o scuză nu mai este percepută ca un gest simplu prin care îți asumi responsabilitatea, ci ca o confirmare a unei imagini negative despre tine.

Negarea poate fi mai ușoară decât asumarea greșelii

O altă strategie este negarea. În loc să accepte că a greșit, persoana poate încerca să demonstreze că situația nu a fost atât de gravă sau că vina aparține altcuiva. Astfel apar justificările și explicațiile de tipul „nu a fost chiar așa”, „ai înțeles greșit” sau „am făcut asta pentru că…”.

Potrivit lui Winch, oamenii pot folosi astfel de mecanisme pentru a evita disconfortul psihologic produs de recunoașterea unei greșeli. De asemenea, pentru anumite persoane, a-și cere scuze înseamnă să renunțe la o parte din controlul pe care îl au într-o relație sau într-un conflict.

În loc să vadă scuzele ca pe o modalitate de a repara o relație, acestea le pot considera o formă de slăbiciune sau o recunoaștere a faptului că cealaltă persoană „a câștigat” disputa.

De aici poate apărea un comportament aparent paradoxal: omul știe că a greșit, dar preferă să continue conflictul decât să rostească două cuvinte simple.

Rușinea poate sta în spatele refuzului

Vinovăția și rușinea nu sunt același lucru. Vinovăția poate fi legată de un anumit comportament – „am făcut ceva greșit” –, în timp ce rușinea poate afecta imaginea pe care o persoană o are despre ea însăși – „este ceva în neregulă cu mine” sau „eu sunt un om rău”.

Această diferență este importantă pentru că o persoană copleșită de rușine poate încerca să evite cu orice preț situațiile care îi confirmă propria imagine negativă. În loc să recunoască greșeala și să își ceară scuze, poate deveni defensivă, poate minimaliza situația sau poate muta responsabilitatea asupra celeilalte persoane.

Oamenii pot învăța să evite scuzele

Felul în care o persoană reacționează la greșeli poate fi influențat și de experiențele sale anterioare. Dacă cineva a învățat de-a lungul timpului că recunoașterea unei greșeli atrage umilire, pedeapsă sau pierderea statutului, poate ajunge să considere că este mai sigur să nege sau să se apere.

De aceea, două persoane care fac aceeași greșeală pot reacționa complet diferit. Una poate spune imediat „îmi pare rău”, în timp ce cealaltă poate deveni defensivă și poate căuta argumente pentru a demonstra că nu are nicio vină.

De ce scuzele sunt importante

O scuză sinceră nu înseamnă doar recunoașterea faptului că ai greșit. Ea transmite și faptul că înțelegi impactul pe care acțiunile tale l-au avut asupra celeilalte persoane. Tocmai de aceea, refuzul constant de a cere scuze poate afecta relațiile. Atunci când cineva nu își asumă niciodată responsabilitatea, conflictele rămân nerezolvate, iar cealaltă persoană poate ajunge să simtă că experiența sau sentimentele sale sunt ignorate.

A cere scuze nu înseamnă neapărat să renunți la propria perspectivă. Poți considera în continuare că ai avut motive să reacționezi într-un anumit fel și, în același timp, să recunoști că ai rănit pe cineva sau că ai gestionat greșit situația. În cele din urmă, dificultatea de a spune „îmi pare rău” poate avea mai multe explicații. Uneori este vorba despre orgoliu, alteori despre teamă, rușine sau o nevoie puternică de a proteja imaginea pe care persoana o are despre sine.

CITEȘTE ȘI:

De ce vocea critică din mintea ta este mai puternică decât cea care te încurajează. Explicația psihologilor

De ce îți vin cele mai bune idei sub duș. Explicația surprinzătoare a unui specialist