Fenomen rar pe litoralul românesc! De ce a devenit Marea Neagră albastru-turcoaz

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne în Discover

În ultimele zile, litoralul românesc al Mării Negre a atras atenția turiștilor și localnicilor printr-o schimbare vizibilă a culorii apei. În mai multe zone, de la sudul litoralului, inclusiv Vama Veche, și până în sectoarele din nord, marea a căpătat nuanțe neobișnuite de albastru deschis, turcoaz și uneori chiar aspect ușor lăptos. Peisajul rezultat a fost comparat de mulți observatori cu cel al apelor tropicale, deși fenomenul are o explicație naturală și este temporar.

Specialiștii din domeniul cercetării marine arată că această modificare a culorii nu indică o schimbare permanentă a Mării Negre, ci este rezultatul unui proces biologic sezonier cunoscut sub numele de înflorire algală. În această perioadă, anumite microorganisme marine, în special fitoplanctonul, se dezvoltă rapid atunci când condițiile de mediu devin favorabile. Temperaturile în creștere, lumina solară intensă și stabilitatea coloanei de apă contribuie la multiplicarea acestor organisme microscopice.

De ce a devenit Marea Neagră albastru-turcoaz

Printre speciile implicate în acest fenomen se numără cocolitoforidele, un tip de alge unicelulare care au capacitatea de a produce structuri exterioare din carbonat de calciu. Aceste structuri microscopice, asemănătoare unor plăcuțe foarte fine, au proprietăți de reflexie a luminii. Atunci când populațiile de astfel de organisme devin foarte numeroase, efectul cumulat al acestor particule din apă modifică modul în care lumina solară este dispersată și reflectată la suprafața mării. Rezultatul este apariția unor nuanțe de turcoaz sau alb-albăstrui, uneori cu aspect ușor opalescent.

Fenomenul este favorizat în mod obișnuit de condițiile specifice sfârșitului de primăvară și începutului de vară, când apa mării începe să se încălzească, iar radiația solară devine mai puternică și mai constantă. În astfel de situații, fitoplanctonul are un mediu ideal pentru înmulțire rapidă. Deși aceste organisme sunt invizibile cu ochiul liber, densitatea lor poate deveni suficient de mare încât să influențeze semnificativ culoarea apei pe suprafețe extinse.

Cercetătorii subliniază că acest tip de înflorire algală nu este un fenomen neobișnuit pentru ecosistemele marine și nu reprezintă un pericol direct pentru oameni sau pentru fauna marină în condițiile actuale. Din contră, fitoplanctonul joacă un rol esențial în funcționarea ecosistemelor oceanice, fiind baza lanțului trofic marin. Aceste microorganisme contribuie la producerea oxigenului și la absorbția dioxidului de carbon din atmosferă, având astfel un rol important în echilibrul climatic global.

În plus, procesele biologice asociate acestor alge influențează și ciclurile chimice ale oceanului. După ce își încheie ciclul de viață, structurile calcaroase produse de cocolitoforide se depun pe fundul mării, contribuind la stocarea carbonului pe perioade foarte îndelungate. Acest mecanism natural de captare a carbonului este studiat intens în contextul schimbărilor climatice, deoarece ajută la înțelegerea modului în care oceanele pot atenua concentrația de gaze cu efect de seră din atmosferă.

De asemenea, în anumite condiții, interacțiunile dintre aceste microorganisme și alte forme de viață marină pot duce la eliberarea unor compuși gazoși care influențează formarea norilor marini, având potențial efecte asupra dinamicii climatice regionale.

VEZI ȘI: Noi reguli pe litoralul românesc. Ce îi așteaptă pe turiști în această vară

                  Constanța intră în atmosfera sezonului estival. Cât costă o noapte de cazare