Județul din România care contribuie cel mai puțin la economia țării. Cine este pe primul loc

Distribuția contribuției județelor la PIB-ul României evidențiază diferențe majore între regiuni, cu București în poziție dominantă și județe precum Giurgiu la extremitatea clasamentului.

Datele arată o concentrare puternică a resurselor economice în câteva zone dezvoltate, în timp ce alte regiuni rămân mult în urmă.

Județul din România care contribuie cel mai puțin la economia țării

Bucureștiul se menține detașat pe primul loc după aportul la economia națională. Cu un PIB de 519,5 miliarde de lei și o pondere de 25,51% din total, Capitala generează aproape un sfert din producția economică a țării.

Această poziție reflectă dezvoltarea accelerată a serviciilor, prezența companiilor cu valoare adăugată mare și o infrastructură care atrage investiții constante.

Pe locul al doilea se află județul Cluj, cu 108,3 miliarde de lei și 5,32%, urmat de Timiș, care ajunge la 87,9 miliarde de lei și 4,32%. Diferența uriașă dintre primul și al doilea loc subliniază concentrarea activității economice în zona Capitalei și în proximitatea acesteia. Prahova, cu 83,3 miliarde de lei (4,09%), și Constanța, cu 82,8 miliarde de lei (4,07%), completează topul primelor cinci județe.

În categoria județelor cu contribuții medii se află Iași, cu 68,0 miliarde de lei (3,34%), Brașov, cu 67,0 miliarde de lei (3,27%), și Ilfov, cu 58,6 miliarde de lei (2,88%). Alte județe cu aport semnificativ, dar mai redus, sunt Argeș (52,4 miliarde de lei, 2,57%), Dolj (50,4 miliarde de lei, 2,48%) și Bihor (45,4 miliarde de lei, 2,23%).

Cine este pe primul loc

Aceste zone au economii mixte, bazate pe industrie, agricultură și servicii, însă nu ating nivelul de productivitate al marilor centre economice.

La polul opus se află județele cu cea mai mică pondere în PIB, precum Tulcea (16,7 miliarde de lei, 0,82%), Călărași (15,4 miliarde de lei, 0,76%), Covasna (14,0 miliarde de lei, 0,72%) și Giurgiu (12,8 miliarde de lei, 0,63%). Aceste regiuni sunt caracterizate de activitate economică redusă, lipsa unor industrii mari și infrastructură insuficient dezvoltată, ceea ce limitează capacitatea de creștere.

Diferențele dintre județe reflectă dezechilibre structurale generate de nivelul de industrializare, urbanizare, acces la infrastructură și concentrarea serviciilor financiare și comerciale. Aceste date arată necesitatea unor politici publice adaptate specificului fiecărei regiuni, pentru a stimula dezvoltarea economică și pentru a reduce decalajele existente.

În ansamblu, clasamentul județelor după contribuția la PIB confirmă o economie puternic polarizată, în care Bucureștiul și câteva județe mari domină, în timp ce zonele periferice rămân mult în urmă și depind de investiții strategice pentru a recupera diferențele.

CITEŞTE ŞI: Ce salariu are un șofer la o firmă de distribuție sau curierat. Ce bacșiș face zilnic

O româncă l-a convins pe un italian că se îndrăgostește de el, dar planul ei era altul. Ce s-a întâmplat imediat după întâlnirea stabilită pe Tinder