Persoanele în vârstă care merg regulat cu bicicleta au o probabilitate mai mică de a avea nevoie de îngrijire pe termen lung sau de a deceda, potrivit unui studiu desfășurat pe parcursul a zece ani în Japonia. Efectul este cel mai pronunțat în cazul celor care nu conduc, ceea ce face din mersul cu bicicleta un obicei esențial pentru menținerea independenței și a sănătății.
O echipă de cercetători de la Universitatea din Tsukuba a realizat un studiu pe termen lung pentru a analiza modul în care mersul regulat cu bicicleta influențează sănătatea persoanelor în vârstă. Concluziile studiului au arătat că mersul cu bicicleta poate contribui la îmbunătățirea stării generale de bine și la creșterea speranței de viață, în special în rândul persoanelor în vârstă din Japonia care nu mai conduc.

Având în vedere că tot mai mulți vârstnici din Japonia aleg să renunțe la permisul de conducere, cercetătorii au subliniat că dezvoltarea unor sisteme de sprijin social menite să încurajeze mersul cu bicicleta devine din ce în ce mai importantă.
O proporție semnificativ mai mare de persoane în vârstă din Japonia se bazează pe biciclete pentru transportul zilnic, comparativ cu cele din Europa și Statele Unite. Studii anterioare au arătat că persoanele care merg cu bicicleta tind să se implice mai mult în activități fizice și interacțiuni sociale.
Deși mersul cu bicicleta este recunoscut pe scară largă ca un obicei sănătos care poate reduce nevoia de îngrijire pe termen lung și riscul de mortalitate, puține studii pe termen lung au explorat modul în care aceste beneficii se aplică în mod specific populației îmbătrânite din Japonia.
În acest nou studiu, cercetătorii și-au propus să înțeleagă modul în care mersul cu bicicleta afectează sănătatea și longevitatea persoanelor în vârstă, concentrându-se pe două domenii principale. Prima analiză a examinat frecvența cu care participanții au folosit bicicletele în 2013 și modul în care acest lucru s-a raportat la probabilitatea ca aceștia să aibă nevoie de îngrijire pe termen lung sau să decedeze în deceniul următor (până în 2023).
A doua analiză a comparat diferite tipuri de utilizare a bicicletei – neutilizarea, începerea, întreruperea și continuarea – și modul în care fiecare dintre acestea era corelată cu apariția nevoii de îngrijire pe termen lung sau cu decesul, la două momente diferite (2013 și 2017). Pe lângă rezultatele generale, s-a efectuat o analiză separată pentru un grup de persoane în vârstă care nu conduceau.

Prima linie de cercetare a constatat că, începând cu 2013, persoanele în vârstă care mergeau cu bicicleta aveau un risc mai mic de a avea nevoie de îngrijire pe termen lung și de a deceda în perioada următoare de 10 ani, comparativ cu cele care nu mergeau cu bicicleta. Această reducere a riscului a fost deosebit de semnificativă în rândul persoanelor care nu conduceau.
A doua linie de cercetare a indicat că persoanele în vârstă care au continuat să practice ciclismul timp de patru ani, între 2013 și 2017, au prezentat un risc mai mic de a avea nevoie de îngrijire pe termen lung și de deces în următorii șase ani, comparativ cu cei care nu practicau ciclismul. Mai mult, analiza axată pe persoanele care nu conduceau a constatat că persoanele în vârstă care au continuat să practice ciclismul, precum și cele care au început să practice ciclismul, prezentau un risc mai mic de a avea nevoie de îngrijire pe termen lung.
Aceste constatări sugerează că mersul cu bicicleta în rândul persoanelor în vârstă îmbunătățește sănătatea și speranța de viață, în special în rândul celor care nu conduc, servind ca un „partener de stil de viață” care contribuie la menținerea și îmbunătățirea sănătății fizice și mentale. Acest lucru este deosebit de remarcabil, având în vedere că persoanele în vârstă din Japonia renunță din ce în ce mai mult la permisele de conducere. Mai mult, este necesar un sprijin social suplimentar pentru a încuraja mersul cu bicicleta în rândul persoanelor în vârstă.