Datele Paștelui se cunosc cu mult timp înainte, iar asta vine ca urmare a formulei de calcul folosită. Data Paștelui nu este fixă, ci se stabilește în fiecare an în funcție de două fenomene naturale. CANCAN.RO îți prezintă toate secretele calculului dar și datele Paștelui pe următorii 91 de ani.
Data Paștelui se stabilește în fiecare an în funcție de echinocțiul de primăvară și de fazele lunii. Pe scurt, bisericile iau în calcul echinocțiul convențional de la data de 21 martie, iar Paștele este definit ca fiind prima duminică după prima lună plină care urmează după această dată.
Luna plină folosită în acest calcul nu este cea observată pe cer, ci una stabilită prin calcule matematice, numită ”lună plină pascală”. Această lună pascală se bazează pe un cicul de 19 ani cunoscut din antichitate și descoperit de Meton din Atena. Acesta a observat că fazele lunii se repetă aproximativ în aceleași zile după acest interval.
Din această cauză, data Paștelui variază de la un an la altul, în funcție de poziția acestei luni pline față de echinocțiu.
Această regulă își are originea într-o decizie a Primului Conciliu de la Niceea din anul 325, când s-a decis ca Paștele să fie sărbătorit întotdeauna duminica și să nu coincidă cu Pesah, Paștele evreiesc. De asemenea, dacă luna plină pascală cade chiar într-o zi de duminică, Paștele este mutat în duminica următoare.
De-a lungul timpului au existat diverse controverse legate de data Paștelui, unele comunități creștine sărbătorindu-l în aceeași zi cu Pesah, adică pe 14 Nisan, indiferent de ziua săptămânii, în timp ce altele insistau ca sărbătoarea să fie întotdeauna duminica. Hotărârea de la Niceea a încercat să unifice aceste practici, impunând un principu general de calcul.
Diferențele dintre cele două culte au apărut ulterior din pricina folosirii unor calendare diferite. Bisericile din Occident au început să folosească calendarul gregorian, introdus de Papa Grigore al XIII-lea, în timp ce Biserica Ortodoxă folosește calendarul vechi, iulian, valabil și pe vremea Conciliului de la Niceea. În prezent diferența dintre cele două calendare este de 13 zile, ceea ce duce la stabilirea unor echinocții și luni pline diferite.
Un alt detaliu important este că Biserica Ortodoxă păstrează în continuare regula ca Paștele să fie sărbătorit după Pesah, pentru respectarea ordinii evenimentelor biblice, în timp ce în Biserica Catolică această condiție nu mai este respectată strict. Astfel uneori, se poate nimeri ca Paștele să fie sărbătorit în aceeași zi în ambele tradiții, alteori poate exista o diferență de o săptămână sau mai multe.
Ce înseamnă Învierea Domnului pentru creștini și de ce Paștele este cea mai importantă sărbătoare