Criza profundă din Venezuela, stat care deține cele mai mari rezerve de petrol la nivel global, dar care se confruntă cu o infrastructură energetică grav deteriorată după ani de instabilitate politică, a devenit un punct central în strategia administrației americane.
Președintele SUA, Donald Trump, urmărește repoziționarea Statelor Unite ca actor principal în eventualul proces de reconstrucție economică post-Maduro, mizând pe revenirea marilor companii petroliere internaționale în regiune.
Într-o declarație fermă, Trump a subliniat intenția Washingtonului de a facilita accesul corporațiilor americane la resursele venezuelene, prezentând acest demers drept o oportunitate majoră pentru industria energetică.
„Companiile americane vor avea șansa să reclădească infrastructura energetică putrezită a Venezuelei și, în cele din urmă, să crească producția de petrol la niveluri nemaiîntâlnite. «Forați, dragilor, forați!» a fost sloganul campaniei mele. Planul e ca marile noastre companii petroliere să cheltuiască cel puțin 100 de miliarde de dolari, își vor scoate banii cu vârf și îndesat. O să decidem căror companii o să le permitem acces în Venezuela. O să aibă securitate deplină. Astăzi e o cu totul altă Venezuela. Și vor trata direct cu noi, nu cu Venezuela”, a declarat Donald Trump.
Pentru a-și consolida mesajul, președintele american s-a întâlnit cu liderii celor mai influente companii din sectorul petrolier global, promițând condiții preferențiale, protecție totală și perspective de profit substanțiale pentru investiții estimate la zeci de miliarde de dolari. Totuși, reprezentanții industriei au adoptat o poziție prudentă, amintind experiențele dificile din trecut.
Darren Woods, CEO al ExxonMobil, a punctat riscurile istorice ale operării în Venezuela.
„În Venezuela, ne-au fost confiscate utilajele de două ori. Așa că vă puteți închipui că, pentru a încerca a treia oară, ar fi nevoie de schimbări semnificative ale situației de acolo. În actualul cadru de legislație și securitate, nu este de investit în Venezuela”.
Discuțiile au evoluat ulterior către teme geopolitice sensibile. Întrebat dacă ar lua în considerare o operațiune a forțelor speciale pentru capturarea președintelui rus Vladimir Putin, Trump a respins categoric ideea.

Deși a admis că este „foarte dezamăgit” de liderul de la Kremlin, a insistat că nu vede necesară o astfel de intervenție. La întrebarea directă a unui jurnalist – „Ați ordona vreodată o misiune pentru forțele speciale să se ducă să-l captureze pe Vladimir Putin?” – Trump a răspuns:
„Păi, sunt foarte dezamăgit de el (de Putin), dar nu cred că o să fie nevoie (să-l capturez)”.
Contextul declarației a fost amplificat de comentariile recente ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a sugerat că niciun lider autoritar nu este intangibil.
În final, Trump a reiterat și poziția sa privind Groenlanda, subliniind că Washingtonul nu va permite extinderea influenței ruse sau chineze în regiune.
„Vom face ceva cu Groenlanda, fie că le place sau nu, pentru că, dacă nu o facem noi, Rusia sau China vor prelua Groenlanda. Și nu vrem să avem Rusia sau China drept vecini. Aș vrea să cădem la o înțelegere, ar fi calea ușoară, dar dacă nu putem merge pe calea ușoară, o vom face pe calea grea. Și apropo, statele NATO trebuie să înțeleagă că eu sunt complet pro-NATO. Am salvat NATO. Dacă nu eram eu, nici nu mai exista acum NATO”.
CITEŞTE ŞI: Un Italian l-a lăudat pe Putin într-un autocar plin cu ucraineni. Urmările au fost grave