Rezistența la antibiotice, o „pandemie tăcută”. De ce avertismentul dr. Beatrice Mahler trebuie luat în serios

Rezistența la antibiotice nu mai este un subiect „de specialitate”, ci o urgență de sănătate publică. Mesajul dr. Beatrice Mahler – despre folosirea antibioticelor doar la recomandarea medicului și despre nevoia de reguli clare în industrie – vine într-un moment în care datele internaționale arată creșteri ale rezistenței, iar România rămâne o țară cu consum ridicat și cu obiceiul periculos al automedicației.

Ce înseamnă rezistența la antibiotice și de ce e atât de importantă

Rezistența la antibiotice apare atunci când bacteriile evoluează și nu mai răspund la tratamentele medicamentoase care până atunci erau eficiente, transformând infecțiile tratabile în boli greu sau chiar imposibil de controlat. Acest fenomen nu e doar teoretic — Organizația Mondială a Sănătății avertizează că rezistența antimicrobiană este o amenințare majoră la nivel global, care face ca tratamentele standard să nu mai funcționeze, crescând spitalizările și riscul de deces.
În Europa, unele dintre bacteriile implicate în infecții grave au început să dezvolte rezistență semnificativă la antibioticele obișnuite, ceea ce complică tratamentul bolilor comune și crește costurile și durata îngrijirii medicale.

România — consum ridicat și impact asupra sănătății publice

România se confruntă cu una dintre cele mai ridicate rate de consum de antibiotice din UE, atât în sectorul de spital, cât și în cel comunitar, ceea ce contribuie la o presiune enormă de selecție a bacteriilor rezistente. Țara noastră se situează pe locuri fruntașe în topul UE privind consumul de antibiotice cu spectru larg și nivelul rezistenței la antimicrobiene.

Această utilizare excesivă și frecvent nejustificată — inclusiv automedicația sau prescrierea antibioticelor pentru infecții virale (cum ar fi răceala sau gripa, unde antibioticele nu ajută) — accelerează dezvoltarea rezistenței bacteriene și reduce eficacitatea medicamentelor de bază.

Medicii, pacienții și responsabilitatea utilizării antibioticelor

Deși antibioticele rămân esențiale pentru tratarea infecțiilor bacteriene, dr. Beatrice Mahler subliniază că utilizarea lor trebuie exclusiv la recomandarea medicului, nu la dorința pacientului sau la sfatul online sau al prietenilor. Această abordare nu numai că protejează pacientul de efecte adverse inutile, dar și limitează șansa ca bacteriile să devină rezistente. Beatrice Mahler transmite că :

„Utilizarea tratamentului cu antibiotice , fără suprainfecție bacteriană, contravine în acest moment recomandărilor naționale și internaționale de tratament al bolii și este, din punctul meu de vedere, o practică ce poate fi încadrată în categoria actelor de malpraxis. Pentru medici, respectarea protocoalelor de tratament reprezintă o obligație, pentru că protocolul are ca fundament ultimele date științifice care recomandă o anume terapie.”
Această declarație, deși a circulat inițial în contextul pandemiei COVID-19, reflectă o preocupare mai largă: utilizarea nejustificată a antibioticelor nu doar că nu tratează corect bolile, ci poate avea consecințe grave pe termen lung asupra rezistenței microorganismelor.

Legislație clară, educație și schimbarea comportamentului

Mesajul dr. Mahler merge dincolo de simpla recomandare medicală — el include și ideea că în industrie și agricultură antibioticele trebuie folosite doar în condiții legislative clare și cu responsabilitate, pentru a evita introducerea antibioticelor în lanțul alimentar sau în mediu, unde pot contribui la fenomenul de rezistență și mai larg.

La nivel național, România face pași către consolidarea unui plan de acțiune împotriva rezistenței antimicrobiene și spre regulamente care să limiteze utilizarea nejustificată, inclusiv la nivelul prescrierii și monitorizării antibioticelor.

Dar schimbarea reală începe cu fiecare pacient și fiecare medic respectând principiile prescrierii responsabile. Într-o eră în care lecțiile trecutului — de la automedicație la prescripții „preventive” — au arătat efectele nocive, combaterea rezistenței la antibiotice rămâne o miză esențială pentru sănătatea publică, pentru rezultate medicale eficiente și pentru sustenabilitatea sistemelor de sănătate.

Citește și:

Simptomele sunt aceleași, dar cauzele nu! Iată ce spune doctorul Mihail Pautov despre confuzia dintre răceală și alergii