România va avea prima cale ferată de mare viteză, unde va va circula și cu 300 de kilometri pe oră. Costul său este de milioane de euro

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a anunțat recent că va propune un studiu pentru a vedea dacă este fezabil să investească într-o nouă cale ferată. Dacă proiectul ar fi aprobat, românii ar putea călători cu ușurință și în Europa. 

Ministerul Transporturilor are în plan un tren de mare vitează care să conecteze Constanța cu București, dar și cu Budapesta, pentru a avea acces la rețeaua europeană de căi feroviare. Cu toate acestea, suma necesară pentru construcția sa este de 120 de milioane de euro, 142 de milioane de euro cu tva.

„În măsura în care România va beneficia de alocări financiare suplimentare pentru sectorul feroviar în scopul dezvoltării rețelei de linii de mare viteză sau va face parte dintr-un program european transfrontalier cu alocare financiară dedicată căilor feroviare de mare viteză, beneficiarul va putea implementa un proiect de HSR (High Speed Rail / Tren de Mare Viteză)”, se arată în documentul emis de minister. (CITEȘTE ȘI: Mircea Badea, comentariu acid pe marginea victoriei Ucrainei. Prezentatorul refuză să accepte meritul câștigătorilor de la Eurovision 2022)

De când și cum ar putea funcționa prima cale ferată de mare viteză

Potrivit datelor comunicate de minister, din anul 2026 ar putea fi realizată linia ferată. Studiul pentru a vedea dacă investiția este rentabilă ar putea începe abia din anul 2023. Trenul de mare viteză ar putea fi folosit pentru cursele București-Constanța și ar parcurge între 200 și 300 de kilometri pe oră. 

Cele două obiective principale pe care le-ar avea rețeaua feroviară sunt: conectarea României la rețeaua feroviară europeană de mare viteză și conectarea marilor centre urbane din România prin cale ferată de mare viteză.

Pentru ca linia ferată să poată trece de teste, este nevoie să demonstreze:
• sustenabilitatea investiției (analiza cost-beneficiu);
• deservirea principalelor centre urbane și a polilor de creștere pe direcția sud est – nord vest;
• să aibă în vedere faptul de a nu dubla alte investiții care au obiectiv asemănător (modernizarea în curs a coridorul feroviar Rin – Dunăre);
• analiza formelor de relief, impactul asupra mediului și propunerea de soluții pentru sectoarele critice identificate;
• să se realizeze în baza unor studii de teren specifice (geologice, topografice și de mediu);
• să prevadă viteza de operare a trenurilor: mare viteză / viteză sporită (200 km/h, 250 km/h, 300 km/h, peste 300 km/h). (CITEȘTE ȘI: Nicole Cherry, botez și nuntă în aceeași zi! Când vor avea loc cele două evenimente: „Sunt stresată un pic, recunosc”)