Mulți oameni își doresc să scape de burtă înainte de concediu sau pur și simplu pentru a avea o sănătate mai bună. Medicul Mihail Pautov spune însă că una dintre cele mai răspândite convingeri este complet greșită. Potrivit acestuia, abdomenul nu se obține prin sute de abdomene, ci prin câteva schimbări simple, dar consecvente, în stilul de viață.
Una dintre cele mai mari greșeli este să credem că putem slăbi doar într-o anumită zonă a corpului. Mulți fac sute de abdomene în speranța că vor topi grăsimea de pe abdomen, însă organismul nu funcționează astfel.
Medicul explică faptul că atunci când slăbim, corpul consumă grăsime din întregul organism, în ordinea stabilită de propriul metabolism, nu din zona pe care ne dorim noi să o remodelăm.
„Poți să faci o mie de abdomene pe zi și tot să rămâi cu burtă. Adevărul incomod e că nu poți slăbi pe o singură zonă, la comandă. Nu există exercițiu care să ardă grăsimea fix de pe burtă. Când slăbești, corpul ia grăsime din tot organismul, în ordinea lui, nu de unde vrei tu. Abdomenele îți întăresc mușchii de sub burtă, dar nu ard stratul de grăsime de deasupra lor.”
Mihail Pautov atrage atenția că există mai multe tipuri de „burtă”, iar cea mai periculoasă nici măcar nu este cea care se vede la exterior.
Este vorba despre grăsimea viscerală, acumulată în jurul organelor interne, care crește riscul pentru numeroase afecțiuni cardiovasculare și metabolice. În plus, alimentația excesivă poate modifica și dimensiunea stomacului și a intestinelor, contribuind la aspectul abdomenului proeminent.
„Sunt trei feluri de burtă. Una este grăsimea de sub piele, cea pe care o prinzi în mână. Cealaltă, mult mai periculoasă, este grăsimea viscerală, cea din adâncime, înfășurată în jurul organelor. Mai ai și intestine și stomac care se pot dilata, iar dacă le dai constant multă mâncare, devin mai mari și mai musculoase.”
Deși grăsimea viscerală este cea mai periculoasă pentru sănătate, medicul spune că există și o veste încurajatoare.
Atunci când o persoană începe să slăbească prin metode corecte, aceasta este, de regulă, prima care începe să se reducă.
„Partea bună este că tocmai grăsimea viscerală, cea mai rea, pleacă prima când începi să faci lucrurile corect.”
Potrivit lui Mihail Pautov, soluția nu stă în diete-minune sau în antrenamente extreme, ci în câteva obiceiuri sănătoase respectate zi de zi.
Reducerea zahărului și a alimentelor ultraprocesate, un aport caloric mai mic decât consumul, mișcarea zilnică și exercițiile de forță reprezintă baza unui proces sănătos de slăbire.
„Lucrurile corecte nu sunt deloc spectaculoase: mai puțin zahăr și mai puține alimente ultraprocesate, deficit caloric, mers zilnic și puțină forță, ca să ai mușchi care ard energie.”
Medicul subliniază că nu doar alimentația influențează acumularea grăsimii abdominale.
Lipsa somnului și stresul cronic cresc nivelul cortizolului, hormon asociat cu depunerea grăsimii în zona abdomenului. De aceea, odihna și controlul stresului sunt la fel de importante ca dieta și sportul.
„Somn bun, pentru că nopțile scurte cresc cortizolul, iar cortizolul depozitează grăsime fix pe burtă. Stres ținut în frâu, din același motiv.”
În final, Mihail Pautov avertizează că multe dintre produsele promovate drept soluții rapide nu au efectul promis.
Centurile de slăbit, ceaiurile detox, suplimentele „arzătoare de grăsimi” sau sute de abdomene făcute zilnic nu elimină grăsimea abdominală și nu înlocuiesc un stil de viață sănătos. În plus, consumul excesiv de alcool favorizează acumularea grăsimii în zona abdomenului.
„Ce nu funcționează: centurile de slăbit, ceaiurile detox, arzătoarele de grăsime și abdomenele făcute în disperare. Îți iau bani și timp, atât. Și mai puțin alcool, pentru că există un motiv pentru care i se spune «burta de bere».”