Supă italiană de nuntă, ca la Pasta Queen: amore, famiglia și mamma mia, ce bună e!

Ciao, tesoro. Azi te iau de mână și te bag direct în bucătăria mea, unde miroase a usturoi, a Parmigiano și a „hai, mai pune un polonic”. Dacă există o rețetă care spune o poveste despre famiglia, amore și mese zgomotoase în care tutto e pe masă, atunci ea este Minestra maritata.

Nunți italienești și mâncare fără sfârșit

La o nuntă italiană, tesoro, mâncarea nu se termină niciodată. Vine un platou, apoi alt platou, apoi încă unul, și între ele cineva îți spune să mai iei puțin, că e făcut cu amore. Și exact asta face și supa asta: te ține aproape, te încălzește și te face să simți că aparții. Famiglia e famiglia, iar mâncarea este limbajul universal al iubirii, mai ales când e făcută simplu, bine și cu poftă.

Supa asta este o declarație de dragoste,  genul de lucru care te face să vorbești cu oala  și să spui prego, mai vrei puțin, chiar dacă ai zis că nu mai poți.

Și încă ceva, amore: dacă o gătești cum trebuie, cu inimă, cu poftă și cu un pic de dramă italiană, vecinii o să simtă mirosul pe scară, o să bată la ușă și o să întrebe politicos, dar foarte interesat: „Scusate, e cumva supă de nuntă? Putem gusta și noi?” Iar tu, ca un italian adevărat, o să zici: sì, certo, intrați, că famiglia nu înseamnă doar rudele, ci și toți cei care apar la timp când fierbe ceva bun.

Ce este, de fapt, supa italiană de nuntă

Contrar traducerii, Minestra maritata nu se mănâncă doar la nunți. Denumirea vine din ideea de „căsătorie perfectă” între ingrediente: chifteluțe fragede, supă aromată, paste mici și verzișoare care se topesc în oală fix cât trebuie, ca să ai textură, gust și confort într-o singură lingură. E o armonie, tesoro, genul de armonie pe care o vrei și la o nuntă: toată lumea să fie fericită, să mănânce bine și să aibă ceva de povestit.

Exact ca o nuntă italiană adevărată, unde amici, fratello, sorella, mamma și nonna stau la aceeași masă și nimeni nu pleacă flămând, nici măcar cel care a venit „doar să salute”. Aproape că rivalizează cu nunțile românești, să fim sinceri, pentru că și la noi regula e simplă: mănânci, râzi, mai mănânci puțin, bei un pahar, mai râzi încă o dată și spui grazie cu gura plină, că așa se face când ești fericit.

Ingredientele – semplice, dar perfette

Pentru chifteluțe

450 g carne tocată de vită (80–90% slabă)

225 g carne tocată de porc

60 g pesmet din pâine proaspătă

40 g Parmigiano Reggiano ras

1 ou

2 linguri pătrunjel proaspăt

1 linguriță oregano

1 linguriță sare

¼ linguriță piper

Pentru supă

1 lingură ulei de măsline

1 ceapă mică tocată

2 morcovi tăiați cubulețe

2 tije de țelină apio

4 căței de usturoi (nu te zgârci, tesoro, e supă italiană)

2 litri supă de pui

80 g paste acini di pepe (sau orzo/ditalini dacă nu găsești)

100 g spanac proaspăt

parmezan pentru servire

Cum se face magia, passo dopo passo

Începi cu chifteluțele, amore, pentru că ele sunt vedetele. Amesteci carnea de vită cu cea de porc, adaugi pesmetul din pâine proaspătă, pătrunjelul, oregano, parmezanul, oul, sarea și piperul, apoi frămânți cu mâna, nu cu frică, ci cu încredere. Formezi biluțe mici, cât o noce, și nu te panica dacă sunt multe: fă-le în timp ce asculți muzică sau te uiți la ceva, că și asta e parte din ritual.

Apoi, foarte important: le rumenești ușor în tigaie cu puțin ulei de măsline. Ceea ce faci aici este o magie simplă: le dai crustă, le dai gust, le dai acel „mamma mia” care se simte înainte să apuci să guști. În oală, călești ceapa, morcovul și țelina până devin moi și parfumate, adaugi usturoiul, apoi torni supa de pui. Când începe să fiarbă, pui pastele și chifteluțele rumenite, reduci focul și lași totul să se lege frumos. La final, cu un minut înainte să oprești focul, adaugi spanacul, care se înmoaie imediat și face supa să arate ca o duminică bună.

Servești fierbinte, cu parmezan deasupra, și aici îți spun clar: parmezanul nu e opțional. No. Prego, pune.

De ce e supa asta atât de iubită

Pentru că e hrănitoare, e caldă, e generoasă și se congelează perfect, ceea ce înseamnă că într-o zi aglomerată deschizi congelatorul și zici: dio mio, ce bine că am fost inspirat. Este genul de supă care adună la masă famiglia, figlio, figlia, amici, și chiar pe vecinul care „a venit să ceară sare”, dar a rămas pentru două polonice. Și când toată lumea tace la masă, să știi că nu e supărare: e semn de respect pentru gust.

Arrivederci… dar nu înainte de încă o porție.

CITEȘTE ȘI:  Torta al Limone della Pasta Queen- dai chiccio, vieni qua, că asta e prăjitură adevărată, senza scherzi

Paniniul de la Roma – sandwichul lui Spartacus, mâncare serioasă pentru revoluții serioase -detto dalla Pasta Queen, cu mult amore