Virus transmis de rozătoare! Ce este hantavirusul și cât de periculos poate deveni

Hantavirusul a revenit în atenția autorităților sanitare internaționale după apariția unui focar la bordul navei de croazieră MV Hondius, aflată pe ruta dintre Argentina și Capul Verde. Specialiștii atrag atenția că, deși infecțiile cu hantavirus sunt rare, acestea pot deveni extrem de grave în anumite cazuri, afectând plămânii și rinichii și provocând complicații severe.

Hantavirusurile reprezintă o familie de virusuri transmise în principal de rozătoare infectate. Oamenii se pot îmbolnăvi după ce inhalează particule contaminate provenite din urina, saliva sau excrementele rozătoarelor. Riscul de infectare este mai mare în spații închise, slab ventilate sau în zone unde există infestări cu șobolani și șoareci. De asemenea, contactul cu suprafețe contaminate ori manipularea obiectelor murdare poate favoriza transmiterea virusului.

Ce este hantavirusul și cât de periculos poate deveni

Medicii spun că boala nu se transmite ușor de la om la om, motiv pentru care riscul unei epidemii de amploare este redus. Totuși, apariția unor focare în comunități izolate sau în spații aglomerate, precum navele de croazieră, ridică semne de întrebare legate de respectarea normelor de igienă și controlul rozătoarelor.

Există două forme principale de boală provocate de hantavirus. În Europa și Asia apare frecvent febra hemoragică cu sindrom renal, afecțiune care afectează în special rinichii și poate provoca hemoragii severe. În cele două Americi predomină sindromul cardio-pulmonar cu hantavirus, considerat mult mai agresiv și asociat cu insuficiență respiratorie severă.

Primele simptome ale infecției pot fi ușor confundate cu cele ale unei gripe obișnuite. Pacienții pot prezenta febră, dureri musculare intense, dureri de cap, stare de oboseală, amețeli și tulburări digestive precum greață, vărsături sau diaree. În multe situații, simptomele sunt discrete la început, iar diagnosticul este pus târziu.

Pe măsură ce boala evoluează, pot apărea probleme respiratorii severe, dificultăți de respirație și acumulare de lichid în plămâni. În alte cazuri, infecția afectează grav rinichii, ducând la insuficiență renală care poate necesita dializă. Specialiștii avertizează că formele severe pot deveni fatale, în special în lipsa unui tratament medical rapid.

Perioada de incubație diferă de la un pacient la altul și poate varia între una și opt săptămâni după expunerea la virus. Majoritatea persoanelor dezvoltă forme ușoare sau chiar rămân asimptomatice, însă un procent redus de pacienți ajunge să dezvolte complicații grave.

La nivel mondial sunt raportate anual aproximativ 200.000 de cazuri de infecție cu hantavirus. Rata mortalității diferă în funcție de tipul bolii și de regiune. În cazul febrei hemoragice cu sindrom renal, mortalitatea este estimată între 5 și 15%, în timp ce sindromul cardio-pulmonar poate avea o rată de mortalitate de până la 40%.

În prezent nu există un tratament antiviral specific împotriva hantavirusului și nici un vaccin disponibil pe scară largă. Tratamentul este unul de susținere și constă în monitorizarea atentă a pacientului, administrarea de oxigen, hidratare și terapie intensivă în cazurile grave. Cercetătorii lucrează însă la dezvoltarea unor vaccinuri și terapii experimentale, mai multe studii fiind deja în desfășurare în diferite țări.