Celebrul poliţist GODINĂ a dat tuturor o lecţie importantă, de Ziua României! A găsit rapid un şofer care a provocat un accident şi a fugit de la locul faptei

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

În urmă cu doar o zi, Marian Godină a anunţat pe pagina sa de Facebook că este în căutarea unui Opel Vectra, de culoare gri, un model din 2003, care avea capota îndoită, după ce şoferul acesteia acroşase o altă maşină, care a ajuns într-un stâlp, în Braşov.

La nici 24 de la respectivul incident rutier, Godină a găsit maşina implicată în accident, cu ajutorul internauţilor vigilenţi. Acesta a relatat întreaga poveste:

„Aseară vorbisem cu iubita mea să ieşim în oraş. Era deja plictisită să mă vadă numai cu telefonul în mână, citind sute de comentarii şi de mesaje referitoare la accidentul de ieri în care vă solicitam ajutorul. Unele piste mă duceau la Bucureşti, altcineva văzuse maşina prin Făgăraş, cineva chiar prin Cluj.

M-am îmbrăcat să plec în oraş, când am mai primit un mesaj de la cineva care spunea că văzuse o maşină ca în descriere care parcase în faţa blocului unde locuieşte şi i-a atras atenţia că e lovită în faţă. După ce a citit postarea mea, a ieşit în parcare şi a văzut că maşina nu mai era acolo. I-am spus iubitei mele să mergem totuşi până acolo şi asta am şi făcut. Am vorbit cu acel om şi ne-a zis că nu e sigur dacă era chiar un Opel, dar era gri şi părea lovit în faţă. Am plecat de acolo şi, deşi prietena mea nu părea prea încântată de „ieşirea în oraş” pe care i-o ofeream, am dat câteva ture prin toate parcările din zona aia şi ne-am uitat după Opel. Am intrat şi pe nişte străzi neasfaltate, pe câmp, dar era întuneric şi nu prea vedeam nimic. Am ajuns acasă târziu fără să mai mergem în oraş şi fără să găsesc vreun Opel.

Azi-noapte nu prea am putut dormi, cu gândul la Opelul ăla. M-am trezit pe la 8 şi nu ştiam cum să o tai de acasă, aşa că am zis că plec să beau o cafea. De fapt m-am dus iar acolo, dar acum singur. Am intrat pe o stradă pe care am crezut că îmi voi rupe maşina, pe un câmp care părea că nu duce nicăieri. Am văzut pe stânga un gard înalt şi negru, din scânduri lipite una de cealaltă, dar nu îndeajuns de bine cât să nu pot vedea o maşină gri. Am tresărit şi am oprit. Era prea frumos să fie adevărat. Am coborât şi m-am urcat pe o grămadă de moloz de pe care am putut vedea mai bine în curte.

Opelul gri, cu sigla Vauxhall, făra numere, acoperit cu nailoane care acopereau partea din faţă se vedea acum mai bine şi i-am făcut câteva poze. Un lătrat de câine m-a dat jos de pe grămada de moloz. Eram acum convins că e maşina pe care o caut. Mi-am sunat şeful, i-am zis că nu am avut somn, că am găsit maşina şi să trimită echipaje acolo. Acolo, unde?

Le-am trimis locaţia pe gps pentru că nu ştiam să le explic unde sunt şi au ajuns destul de repede. Între timp, până să ajungă colegii, un om a deschis poarta şi a ieşit cu doi câini mari. M-am apropiat şi l-am întrebat ce-i cu maşina aia gri de la el din curte. Mi-a zis că e a unui prieten care a adus-o ieri la el. I-am zis că-i bun. Bun tare! Între timp au ajuns şi colegii mei. Asta era maşina căutată. Vă mulţumesc tuturor pentru implicare şi pentru share-uri!

Şi ca să nu uit pentru toti cei care se întreabă când muncesc dacă stau pe Facebook toată ziua. Azi am fost liber. La fel ca şi aseară. Mii de mulţumiri încă o dată şi la mulţi ani, România!“.