Scrisoarea unui poliţist care l-a anchetat pe pedofil: ”I-aş sparge dinţii!” Ce i-a transmis ministrului Carmen Dan

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

În acest context, poliţiştii au luat atitudine. Unul dintre ei, ofiţer de la serviciul Omoruri, a scris o scrisoare în care arată că s-a făcut tot posibilul pentru prinderea pedofilului, lucru care s-a şi reuşit, de altfel. În scrisoare, poliţistul care a conceput-o o ia peste picior pe Carmen Dan, explicându-i, practic, etapele care au fost arse până la certitudinea că Stan este cel care a intrat în lift cu cei doi copii, pe care apoi i-a agresat sexual.

Iată scrisoarea, intitulată sugestiv Radiografia unui „A.C.”

”Dupa aproape 3 zile de panica, odiosul ajunge in birou la noi la audieri. Si recunoaste. Spune tot. Senin. I-as smulge dintii. Am un copil acasa. Colegii mei au si ei copii. Asta a si fost motivul pentru care am cerut noi ca Serviciu sa luam dosarele cu A.N. cu pedofili. Pentru ca suntem parinti. Dar imi infranez orice instinct de tata si scot dosarele din sertar. Ma uit la imagini. Ceva imi spunea de vineri ca e el. Semana. Aveam nevoie de o certitudine. Si vine ADN–ul. Mostra ADN luata de la odios se potriveste cu mostrele luate in 2009 si 2012. Le-am facut dreptate copiilor. E singura satisfactie pe care o ai. Stii ca l-ai prins si ca nu va mai face rau.

Dar sa revenim la momentul aducerii odiosului la birou. Stiam cativa. Si niciunul dintre noi nu a sifonat la presa. Seful anunta ierarhic sefii. Si dintr-o data ne bubuie telefoanele. Suna presa. Suna toata presa. La tv incepusera unii sa dea. De unde? De la noi n-a suflat nimeni o vorba. Si nici in urmatoarea ora. Ne-am vazut de treaba. La tv curgeau tot felul de informatii. Presa afla ca-i politist. Politia e pur si simplu zguduita. Ministerul e daramat. Cere explicatii si o analiza. Seara declaratii. Doi purtatori de cuvant care au transmis mesajele institutiei. Eu ma bucur ca l-am prins si ma uit ca prostul la imaginile pe care le-am mediatizat in 2012 cum dracu’ niciunul dintre colegii lui nu l-a recunoscut. Era unul de-al nostru. Bine ca l-am prins. Ajung acasa spre dimineata. Pe la 5. Ma uit la copilul meu si… imi tropaie un gand negru. Cati or mai fi pe strazi ca asta? Fac un dus si ii multumesc lui Dumnezeu ca l-am prins si ca am rezolvat si cele doua A.N.–uri. Ca pot sa-i chem pe parintii copiilor si sa le spun ca l-am prins. Ca e un dement mai putin pe strazi langa copiii nostri. Ma culc linistit si ma trezesc.

A doua zi ministrul de interne cere pasi in spate de la seful Politiei Romane. Toti stau pititi. Si televizoarele explodeaza iar. Sunt informatii pe surse care nu au legatura cu realitatea. Nu le dau importanta. Jurnalisti nedocumentati. Si in toata frasuiala de la birou se anunta declaratii la Interne. Si iese ministrul. Ramanem blocati. Vrea un pas in spate de la Radu. Pentru ce? De ce? Aaaaa… pentru ca nu le-a raspuns reporterilor la telefon?

Doamna ministru! Dar nu vreti dumneavoastra sa facem toti un pas in spate? Ca noi ne-am saturat. Si la Gigina ni s-au cerut pasi in spate si-am primit 3 controale. Am muncit in cazul asta, in cel din 2009 si in cel din 2012 de ne-au bubuit urechile. Dar nu vreti sa plecam cu totii si sa aduceti dumneavoastra din cei 6.000 de oameni de pe strada pe care vreti sa-i angajati? Cu ce-am gresit? Ca ne-am facut datoria? Dar poate ne spuneti de ce politia nu are un program de recunoastere faciala asa cum se lauda ca o sa cumpere in 2016. Si poate nu stiti ca dumneavoastra nu aveti ADN-ul in baza de date, asa cum nu-l au toti romanii.

Cu ce sa comparam noi mostrele luate in 2009 si 2012? Cu ce? Si de cand un superior cere explicatii in dosare pe delegare? E ca si cum ne-ar fi intrebat Oprea ce noutati mai sunt in dosarul lui si de ce am luat registrele de la Rutiera. Dumneavoastra stiti cu ce se ocupa Serviciul nostru? Noi nu rezolvam toate violurile din Bucuresti. Noi rezolvam crimele. De pedofili am cerut noi sa ne ocupam. Dar stiti ca viol nu inseamna pedofilie?!  Adica speta din 2016 era cu o femeie majora. Si am fi luat-o  si pe asta daca ne solicita cineva. Sunt 26 de sectii in Bucuresti, iar asa-zisele sisteme cumparate pe bani multi ca noi sa fim operativi sunt o vrajeala. Daca nu te suna omul de la sectie sa-ti semnaleze ceva sau dispeceratul nu poti ghici un caz.

Lasati-ne sa ne facem treaba ca nu e razboiul nostru.

Un ofiter de la Serviciul Omoruri

P.s: Pentru cei care nu sunt familiarizati, A.C. = dosar cu Autor Cunoscut, A.N = dosar cu Autor necunoscut”, a scris acesta.