Minciunile fondatoare ale Mitului Șora. Ministerul Educației spulberă biografia falsă a unei fantome a comunismului

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

„Descoperim un tânăr (are 35 de ani și pare cu vreo zece mai puțin) simplu, emoționant și emoționat, aproape patetic, care ne vorbește de tatăl lui ieșind din închisoare și nespunându-i nimic din cele petrecute acolo. Aduce o sticlă de Murfatlar s-o bem împreună în amintirea acestui tată mort fără să-i fi spus fiului suferințele prin care a trecut”. – Monica Lovinescu despre Horia Roman Patapievici în „Jurnal, 1990-1993” (Editura Humanitas, 2003, p 291).

Într-un editorial din Evenimentul zilei („Mihai Șora, făcut praf de nevastă-sa”!, 9 octombrie 2019), Mirel Curea, după ce amintește că soția lui Mihai Șora, Luiza Palanciuc, a calificat poporul român drept „incult” și „devertebrat”, face o sinapsă care pune Cazul Șora în Rețea: după ce, pentru Horia-Roman Patapievici „Radiografia plaiului mioritic este ca a fecalei: o umbră fără schelet, o inimă ca un cur, fără șira spinării”, acum suntem niște căzături și pentru alde Șora. Să fie sănătoși, dacă atât îi duce capul și sufletul să vorbească despre poporul lor, dar nu asta vreau să evidențiez, ci numitorul comun a două personaje, Dionis Patapievici, tatăl lui HR Patapievici și Mihai Șora: ambii au venit și s-au instalat în România în anul 1948. Primul, de la Viena, al doilea, de la Paris.

Dragoste de comunism, sau marșrutizare, adică relocare la ordin?”, se întreba experimentatul jurnalist. Nu numai această întrebare este valabilă în cazul celor doi, dar și modalitatea în care și-au falsificat și, în privința lui Șora, continuă să-și falsifice, inclusiv prin interpuși, biografia reală. Asemenea agenților cu mai multe identități, pe care le amestecă până nici ei nu mai știu cine sunt. Mihai Șora este transformat dintr-un autentic criptocomunist în ditamai anticomunistul, drept dovadă stând banerele gigant care continuă să troneze în centrele orașelor, la concurență cu fetele de la Victoria’s Secret.

Totul în ciuda dovezilor apărute public în privința vieții bătrânului filosof de dinainte și de după august 1948, când a fost „arestat” în biroul Anei Pauker din Ministerul Afacerilor Externe al României ocupate de Armata Roșie și NKVD, scrie evz.ro.

Anul 1948 consemnează și cele mai crunte arestări (reale) din istoria României, din noaptea de 14 – 15 mai, când întreaga elită intelectuală, politică, militară, preoțească și țărănească a fost încarcerată pentru mulți ani de-aici înainte, așa cum arată jurnalistul Dan Andronic dezvoltând cazul Mihai Șora în cea mai recentă apariție a revistei Evenimentul Istoric (Nr. 21, 2019).

Un document parvenit Evenimentului zilei din partea Ministerului Educației Naționale, la cererea redacției, aduce noi lumini în biografia obscură a lui Mihai Șora și ne permite să devoalăm o serie din minciunile clasice sau prin omisiune uzitate fără rușine de „luptătorul pentru libertate” și ciracii săi.

Citește continuarea articolului AICI