Hip Hop-ul non comercial – un fenomen

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Muzica hip hop a intrat pe piața din România după Revoluție, adică la începutul anilor 1990 odată cu înființarea trupelor precum Paraziții, R.A.C.L.A., BUG Mafia, La Familia, Morometzii, M&G, B.I.P, Black Undergrund, Klax187, Getto Daci, UTOPIK, IL-egal, Delikt, Da Hood Justice, Zale și alții.

Curentul hip hop a venit în România ca o manifestare normală a liberei exprimări, a dorinței de expresie a simțului artistic. Dj Sleek a fost printre primii promotori ai curentului, găzduind emisiunea „Hip Hop Radio Show”, în 1991. Tot el a organizat, alături de alții, primul concert hip hop din România, în 1993.

În 1995 au început să apară numeroase albume de hip hop, „Rap-sodia efectului defectului”- albumul R.A.C.L.A apărut în 1995, ”Poezii pe pereți”- Paraziții. Tot atunci a apărut și prima femeie din rap- Dana Marijuana, care a colaborat cu B.U.G Mafia și La Familia pentru mai multe piese. După anii 2000, hip hopul românesc începe să crească, multe trupe se destramă, mulți artiști continuă cariere solo și apar multe nume pe scena muzicii hip hop, devenită destul de amplă.

Printre albumele celebre din această perioadă se numără „După blocuri”, ”Băieți buni”, ”Bine ai venit în Paradis”, „Sindromul Tourette”, „Fără număr”, „Daciada”, „Rime de bine”, „De cartier”, „Nici o problemă”, „Direct din Unda’ground”, dar și altele.

Hip hopul românesc începe să devină din ce în ce mai ascultat și datorită primei emisiuni de rap din România- „Hip Hop Radio Show”- raperii români au ajuns sa fie promovați pe tele7 ABC, Atomik Tv si mai târziu la MTV prin emisiunea „Hip Hop live”.

Hip hopul non comercial era privit ca o revoltă, erau inserate injurii printre versuri, iar adolescenții care consumau rap o făceau „underground”, departe de urechile părinților. Era ceva scandalos să te exprimi liber, mai ales dacă asta implica și cuvinte indecente, însă odată cu schimbarea vremurilor s-a estompat pudoarea și oamenii au înțeles importanța liberei exprimări și faptul că lumea este într-o continuă schimbare.

Au început să se lucreze piese cu mai multă semnificație, dacă înainte versurile nu erau neapărat profunde, ci mai degrabă un val de aversiune care mocnea de prea mult timp, acum avem poezii pe beat-uri și versuri pline de însemnătate.

Au apărut CTC, Specii, Grasu XXL, Spike, Maximilian, Tranda, Jianu, Nimeni Altu, Phunk b, Haarp Cord, El Nino, Nane, Vescan, Cabron și alții. Hip hop-ul românesc a fost departe de a fi comercial, cu toate că era promovat pe tv și majoritatea canalelor de muzică acordau spațiu pentru seri de hip hop sau emisiuni cu invitați din hip hop.

În zilele noastre, artiști precum Doc, Deliric, Vlad Dobrescu, Dragonu ak47, Cheloo, Ombladon, Sisu, Raku, Dj Albu, Flow Rege, Aforic, Bean, Vali Umbra, Subsemnatu, Chimie, Sagace, Raku, DJ Undoo și mulți alții fac parte din noul val de hip hop. Un stil studiat, lucrat, promovat și apreciat de un public larg. Hip-hopul român trăiește din concerte, vânzare de albume, merchandise și finanțare proprie, de multe ori. Rămâne underground, pentru că nu-și găsește locul în topurile comerciale, alături de artiști susținuți de marile case de discuri care scot hit-uri pe bandă rulantă.

La finele lui 2019, tinerii români născuți în anii 2000 preferă trapul, noul val de muzică format dintr-o combinație de muzică electronică și hip hop. Pentru că are un succes atât de mare, artiștii comerciali au început să includă în piesele lor bucăți de trap, însă trupele simbol ale generației Z sunt: SATRA Benz, 5 Gang, Lino Golden, Killa Fonic, Ian, Azteca, Thetrapman, Amuly, Ares sau Despekt, în ordinea popularității.