Indicele ROBOR la 6 luni, cel mai scăzut nivel al ultimilor doi ani! Ce se întâmplă cu ratele în timpul pandemiei de coronavirus

Indicele ROBOR la 6 luni a atins cel mai scăzut nivel al ultimilor doi ani, conform informațiilor făcute publice de reprezentanții Băncii Naționale a României (BNR). În continuare, aflați ce se întâmplă cu ratele în timpul pandemiei de coronavirus.

Citește și: România intră în stare de alertă! Ce se întâmplă, de fapt, după data de 15 mai. Asta nu s-a spus la TV

Indicele ROBOR la 6 luni, cel mai scăzut nivel al ultimilor doi ani

Potrivit datelor publicate astăzi de Banca Naţională a României, indicele ROBOR la 6 luni a coborât la 2,57%, fiind cel mai redus nivel atins după 26 aprilie 2018. Pe de altă parte, indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, s-a menţinut azi la nivelul de luni, de 2,50%, relatează news.ro. Un nivel mai redus al ROBOR la 3 luni a fost atins pe 3 mai 2018, de 2,49%. Asta înseamnă că vor exista rate mai mici pe vremea pandemiei de SARS-CoV-2.

Nu rata: Curs valutar BNR 28 aprilie 2020. Cu câți lei vând 1 euro băncile din România

Află și: Apare “pașaportul coronavirus”! Ce se va întâmpla atunci cu vacanțele tale

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută între ele instituţiile bancare din România, în lei, iar evoluţia sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piaţă.

Prognoza METEO în România, miercuri 8 mai. Cer noros, temperaturi în scădere și...

Cât DETERGENT trebuie pus în mașina de spălat. Greșeala care îți distruge hainele

În mai 2019, BNR a publicat indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care înlocuieşte ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Nivelul acestuia, pentru al treilea trimestru din 2019, a scăzut la 2,36%, de la 2,66% în T2 2019.

Citește și: E oficial! Cât poate rezista coronavirusul în corpul pacienţilor care dezvoltă o formă gravă a bolii

Florin Cîțu, despre majorarea pensiilor de la 1 septembrie: “Vom avea probleme”

“În acest moment sunt alocate resursele bugetare. Asta înseamnă că la partea de chetuieli am spus că avem această cheltuială. Sunt incluse în deficitul bugetar. Ne uităm la execuția bugetară și vedem ce se întâmplă. (…)”, a declarat ministrul de Finanțe în cadrul ediției speciale a emisiunii “România, te iubesc”, difuzată la Pro TV.

Deși legea prevede o mărire a pensiile cu 40 % în România începând cu prima zi de toamnă din acest an, se pare că o eventuală decizie de amânare în acest caz ar putea fi luată doar la nivel politic, de către partidul Național Liberal.

“Această critică, această opinie, este împărtășită atât de agențiile de rating – și am văzut-o și la agenția Moody’s și de la Banca Națională și la consiliul Fiscal, toată lumea ne spune că este cu adevărat un cost care va avea efecte atât pe termen scurt în 2020, cât și pe termen mediu și lung, și mai ales asupra potențialului de a ne finanța. Vom avea probleme, asta este estimarea analiștilor, care ne spun că vom avea probleme cu finanțarea.

De aceea și aceste reduceri de perspectivă la negativ, toate sunt legate de Legea pensiilor. Acum să ne uităm cum a fost făcută Legea pensiilor și de ce spun acești oameni că e o problemă. Pentru că Legea pensiilor a trecut prin Parlament fără sursă de finanțare. Asta înseamnă că a adăugat anul acesta 10 miliarde de lei fără sursă de finanțare, mai adaugă anul viitor cel puțin 30 de miliarde de lei la costurile pe care le avem fără sursă de finanțare. De aici apar probleme analiștilor.

Ceea ce spuneți dumneavoastră este o decizie politică și nu pot să o iau eu astăzi, aici în studio. Eu doar vă spun că în fiecare zi sunt în legătură cu piețele internaționale, cu agențiile de rating, cu toată lumea, pentru a-i asigura că ne ținem de ceea ce am spus că facem”, a mai afirmat Florin Cîțu, care a evitat să dea un răspuns foarte clar la întrebarea: “Vor fi mărite pensiile cu 40 % în România, în această toamnă, de la 1 septembrie, așa cum prevede legea?”.