Mersul tău ar prezice modul în care poți muri. Detaliul IREAL descoperit de specialiști

Un studiu de lungă durată inițiat de cercetătorii britanici a stabilit o corelație neașteptată între riscul de a dezvolta afecțiuni cardiace și ritmul mersului unei persoane.

Milioane de persoane au obiectivul de a merge 10.000 de pași pe zi. Dar ritmul în care mergem ar putea fi un obiectiv mai important asupra căruia să ne concentrăm, scrie DAILY MAIL.

Noi cercetări sugerează că persoanele care merg în pas vioi – peste 6,5 km/h – ar putea reduce la aproape jumătate riscul de a suferi de anomalii cardiace precum fibrilația atrială, cunoscută și ca „ucigașul tăcut”.

Numărul de cazuri de fibrilație atrială s-a dublat în doar trei decenii, arată cercetările, cu peste 60 de milioane de cazuri în întreaga lume.

Bolnavii pot dezvolta insuficiență cardiacă sau chiar pot suferi accidente vasculare cerebrale sau moarte cardiacă subită – încetarea completă a activității inimii.

(Citește și: Marți, 13 mai, zi grea pentru Gérard Depardieu. Tribunalul va da cel mai greu verdict din cariera actorului)

Ce au constatat cercetătorii britanici

Oamenii de știință britanici, în urma unui studiu pe mai mult de 420.000 de adulți, au constatat că ritmul era cel mai benefic pentru femeile sub 60 de ani care aveau o greutate sănătoasă și pentru cele cu afecțiuni preexistente pe termen lung.

Experții au susținut că rezultatele arată că anomaliile cardiace ar putea fi prevenite prin abordarea timpurie a unor factori legați de stilul de viață, cum ar fi activitatea fizică.

În cadrul studiului, puțin peste jumătate dintre participanți aveau un ritm mediu de mers, patru din zece raportând un ritm vioi, iar restul de șase procente, un ritm lent de mers.
Acesta a fost definit ca mersul cu mai puțin de cinci kilometri pe oră.

Între timp, ritmurile mediu și rapid au fost înregistrate ca între cinci și 6,5 și, respectiv, mai mult de 6,5 kilometri pe oră.

Pe parcursul unei perioade de 13 ani, oamenii de știință au descoperit că aproape unul din zece oameni a dezvoltat anomalii ale ritmului cardiac, inclusiv fibrilație atrială (23.526), aritmii cardiace (19.093) și un ritm cardiac anormal de lent (5.678).

Factorii care ar putea distorsiona rezultatele, cum ar fi alegerile legate de stilul de viață, cum ar fi statutul de fumător, au fost apoi luați în considerare.

Conform concluziilor articolului, publicate în revista Heart, cercetătorii au constatat că un ritm mediu de mers a redus riscul tuturor anomaliilor de ritm cardiac cu mai mult de o treime (35%), în timp ce un ritm alert de mers a redus riscul cu 43%.

Comparativ cu cei care au declarat că merg într-un ritm mai lent, aceste două ritmuri au redus, de asemenea, riscul de fibrilație atrială individuală cu 38% și, respectiv, 46%.

Riscul de aritmii cardiace a scăzut, de asemenea, cu 21% și 39%.

Care au fost limitele studiului cercetătorilor britanici

Cu toate acestea, oamenii de știință au recunoscut că studiul a fost pur observațional și nu a putut dovedi de ce mersul mai rapid ar putea reduce riscul.

Lucrarea a avut, de asemenea, unele „limitări”, au spus ei, inclusiv faptul că nivelurile de activitate fizică au fost auto-raportate de subiecți.

Potrivit OMS, numărul anual de decese cauzate de inactivitatea fizică la nivel mondial se ridică la aproximativ două milioane pe an, ceea ce plasează inactivitatea fizică printre primele zece cauze principale de deces și invaliditate la nivel mondial.

Inactivitatea fizică a fost asociată de mult timp cu probleme de sănătate precum bolile cardiovasculare și contribuie la probleme de sănătate precum obezitatea, ea însăși asociată cu un risc crescut de diabet de tip 2 și unele tipuri de cancer.

Datele alarmante de anul trecut au arătat, de asemenea, că decesele premature cauzate de probleme cardiovasculare în general, cum ar fi atacurile de cord și accidentele vasculare cerebrale, au atins cel mai ridicat nivel din mai bine de un deceniu.

Cazurile de atacuri de cord, insuficiență cardiacă și accidente vasculare cerebrale în rândul persoanelor sub 75 de ani au scăzut din anii 1960 datorită scăderii ratelor de fumat, tehnicilor chirurgicale avansate și descoperirilor precum stenturile și statinele.

Acum, însă, sunt acuzați alți factori, cum ar fi timpii lenți de răspuns ai ambulanțelor pentru apelurile care includ suspiciunile de infarct miocardic și accident vascular cerebral, precum și perioadele lungi de așteptare pentru teste și tratament.

(Citește și: Când se lansează sezonul 2 din Wednesday pe Netflix! Pelicula are 2 date diferite | Trailer OFICIAL)