România, piesă periculoasă pe tabla Războiului Rece! Ce declarații incendiare a făcut Ștefan Jicol la Dan Diaconescu Direct

Ștefan Jicol a fost invitat în cea mai nouă ediție a emisiunii Dan Diaconescu Direct. Ce declarații incendiare a făcut Ștefan Jicol despre Războiul Rece și implicarea lui Nicolae Ceaușescu.

În ultimele decenii ale Războiului Rece, România lui Nicolae Ceaușescu juca un rol mult mai complex decât se crede în mod obișnuit. Departe de a fi doar o țară satelit în orbita Moscovei, România devenise un punct de interes pentru ambele blocuri de putere, atât datorită politicilor sale externe independente, cât și din cauza posibilei dezvoltări nucleare. Într-un context internațional tensionat, dominat de prăbușirea ordinii bipolare și de slăbirea economică a Uniunii Sovietice, România apărea, paradoxal, ca o piesă strategică importantă pe tabla de șah globală.

(CITEȘTE ȘI: De ce a fost omorât Nicolae Ceaușescu. Cristian Sima a dezvăluit totul la Dan Diaconescu Direct: „Să nu spună…”)

Ce declarații a făcut Ștefan Jicol

În 1989, Ceaușescu părea izolat, dar nu lipsit de ambiții. România întreținea relații economice și diplomatice active cu regimuri controversate precum cel al lui Muammar Gaddafi în Libia, Saddam Hussein în Irak sau Iranul post-Khomeini. Deși ideea unei axe politico-militare între aceste state a fost adesea respinsă de istorici ca mitologie geopolitică, interesul marilor puteri pentru România era real. Mult mai îngrijorătoare pentru SUA și URSS era posibilitatea ca regimul Ceaușescu să fi dezvoltat, sau cel puțin să fi fost aproape de a dezvolta, o armă nucleară.

Informațiile privind existența unui program nuclear avansat nu sunt complet lipsite de temei. România dispunea de resurse de uraniu, de tehnologie nucleară furnizată anterior de Occident, dar și de infrastructură științifică semnificativă. Institutul de Cercetare de la Măgurele, unde a activat și Valentin Ceaușescu, fiul dictatorului, avea capacități importante în domeniul fizicii nucleare. De asemenea, la Colibași (lângă Pitești) funcționa un reactor nuclear de cercetare. Deși niciun raport oficial nu a confirmat un program militar, suspiciunile alimentau temerile strategice ale marilor puteri.

Ștefan Jicol: Dom’le, s-au speriat de Ceaușescu că vroia să facă cu Gaddafi și cu Saddam Hussein și cu… tocmai murise Comeini și a venit Kamenei ăsta care și în zilele noastre e moșul ăsta de la iranieni de 86 de ani și că Ceaușescu vrea să facă o… Astea sunt mituri, deci nu sunt adevărat. Ce-i speria foarte tare pe americani și pe sovietici la vremea respectivă era faptul că Ceaușescu putea face bomba atomică. Asta era ceva foarte periculos și că rămăsese ultima celulă chinezească din Europa. Deci asta e foarte important. Americanii încercaseră cu piața Tiananmen tot în 1989, în 6 iunie sau 12 iunie, nu știu când a fost piața Tiananmen în China, la Beijing.  Așa și i-au decimat pe ea, i-au nu știu ce. Și noi rămăsesem ultimul bastion chinezesc în Europa. Și am zis, bă, păi și cum împărțim? S-au întâlnit pe crucișătorul Maxim Gorky, un superb crucișător, cel mai frumos al armatei. Armata sovietică era în ruină pentru că nu mai puteau să facă față cu cheltuielile militare. Ei alocau cam 28% din PIB-ul Uniunii Sovietice și le alocau pentru înarmare, ceea ce înseamnă enorm. Acum ne pare greu 2,5% sau 5%, dar apoi 28%.

Dan Diaconescu: Și deci Ceaușescu pregătea bomba atomică și cam în cât timp o făcea?

Ștefan Jicol: Se pare că avea și uraniu pregătit, avea tot ce trebuia, avea tehnologie. Fiul cel mare, Valentin Ceaușescu, care a fost să se școlit în străinătate în tehnologie atomică, era șeful Institutului de Cercetare Atomică de la Măgurele. Deci la Măgurele aveam cu universitate, cu… Reactor funcțional cu, nu știu ce s-a mai întâmplat cu el, am înțeles că au făcut din el un laser, e tot secretizat, nu se știe. La Colibaș, era un reactor nuclear, la Colibaș, deci aveam două reactoare nucleare, așa, și ce s-au gândit? Bă, dar cum împărțim noi România? Că așa se fac când se întâlnesc marile puteri. Cum s-a întâlnit Napoleon al III-lea, că de asta am adus în discuție cu Regina Victoria la Osborn și am zis, bă, îl punem pe Cuza și aducem, îi facem pe ăștia să fie împreună, le facem învățământ obligatoriu și le aducem instituțiile și tot. Așa s-a întâmplat acum.  Ultima noastră înțelegere care s-a cam degradat a fost aia din Ialta, din 1945. Întâlnirea de la Ialta din Crimea a fost între 6 și 11 februarie 1945, în care s-a stabilit că România să fie 90% sub sfera de influență sovietică și 10% sub sfera de influență occidentală. Polonia la fel, Grecia să fie 90% occidentală și 10% așa, Serbia să fie jumate-jumate cu Tito, însuși, cum așa? Păi facem 90% voi sovieticilor 10% din România cu acutere. Și să vedeți cum să leagă lucrurile extraordinare de bine. Dar zice Bush ăsta, deci Bush senior făsese șeful CIA-ului. Că au fost doi Bush care au fost președinția ai Statelor Unite.