Adevărul despre al 3-lea pachet de măsuri impuse de Ilie Bolojan. Când ar urma să intre în vigoare

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Executivul condus de Ilie Bolojan finalizează detaliile celui de-al treilea pachet de măsuri fiscale, cu un accent major pus pe restructurarea aparatului de stat și modernizarea mecanismelor administrative și economice. Pachetul are ca obiective centrale reducerea risipei bugetare, creșterea eficienței instituțiilor publice și un control mai strict al colectării veniturilor la buget.

Una dintre direcțiile prioritare ale pachetului o reprezintă digitalizarea amplă a administrației publice. Instituțiile vor adopta soluții tehnologice moderne, bazate pe inteligență artificială (AI) și automatizare robotică a proceselor (RPA), pentru a elimina activitățile redundante și a reduce birocrația. Documentele administrative, solicitările cetățenilor și activitățile de verificare vor fi gestionate prin sisteme automatizate, ceea ce ar urma să reducă timpii de procesare, să diminueze erorile și să crească transparența.

CITEȘTE ȘI: Oana Pellea, apel către Ilie Bolojan după valul de scumpiri: ”Vreau să văd hoții condamnați”

Adevărul despre al 3-lea pachet de măsuri impuse de Ilie Bolojan

Pe lângă digitalizare, Guvernul intenționează să restructureze radical organizarea teritorială a administrației. Vor fi analizate unitățile administrative în funcție de dimensiunea populației și performanța instituțională, urmând ca unele funcții și instituții să fie comasate sau eliminate. De exemplu, se are în vedere desființarea funcției de viceprimar în localitățile sub 1.500 de locuitori și reconfigurarea organigramelor din zonele slab populate. Astfel, se dorește eliminarea suprapunerilor funcționale și redistribuirea resurselor în mod eficient.

Totodată, va fi introdus un sistem de evaluare periodică a funcționarilor publici, pe baza unor indicatori de performanță măsurabili. Această măsură urmărește să responsabilizeze personalul administrativ și să asigure o cultură a profesionalismului în sectorul public.

Reforma vizează și sectorul economic controlat de stat. Unele dintre companiile de stat considerate profitabile vor fi listate la bursă, pentru a atrage capital și a stimula o guvernanță corporativă transparentă. Măsura este văzută ca un pas spre creșterea eficienței în managementul întreprinderilor de stat, dar și ca o metodă de atragere a investițiilor fără a recurge la împrumuturi guvernamentale suplimentare.

În paralel, Guvernul propune un set de măsuri orientate spre combaterea evaziunii fiscale și consolidarea veniturilor statului. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) va trece printr-un amplu proces de reorganizare, care include digitalizarea controalelor fiscale, introducerea de algoritmi de analiză a riscului și automatizarea inspecțiilor. Se intenționează și profesionalizarea aparatului fiscal, prin înăsprirea condițiilor de angajare și introducerea unor examene mai riguroase.

O altă componentă importantă a reformei este combaterea utilizării abuzive a mecanismului insolvenței. Vor fi modificate reglementările legale pentru a descuraja firmele care folosesc insolvența ca metodă de evitare a plății obligațiilor fiscale. În același timp, contribuabilii vor fi segmentați în funcție de comportamentul fiscal, iar tratamentul administrativ va fi diferențiat: cei cu un istoric corect vor beneficia de proceduri simplificate, în timp ce firmele cu risc ridicat vor fi supuse unei supravegheri sporite.

CITEȘTE ȘI: Ce taxe și scumpiri aduce Legea austerității. Cât va dura perioada grea pentru români, potrivit premierului Ilie Bolojan: ”După ea, există speranță!”