Obiceiuri şi tradiţii de Sfântul Ilie. Ce nu ai voie să faci azi, 20 iulie, sub nicio formă

Sfântul Ilie este sărbătorit, în fiecare an, pe data de 20 iulie în fiecare an. El este celebrat ca fiind un mare făcător de minuni și aducător de ploi în vreme secetoasă. Sfântul și marele proroc Ilie, a primit de la Dumnezeu darul de a deschide și închide Cerurile. Este o sărbătoare mare pentru români, mai ales că mulți își serbează onomastica. De asemenea, sunt câteva obiceiuri și tradiții pe care credincioșii le respectă. Află, în articol, ce nu ai voie să faci astăzi!

Sfântul Ilie s-a născut cu peste 800 de ani î.Hr. în ținutul Tesvi, din Galaad, într-o familie de preoți. Este cunoscut ca sfântul care aduce ploile. Se spune că provoacă tunete, trăsnete și incendii, leagă și dezleagă ploile sau hotărăște unde și când să bată grindina. De asemenea, se spune că este ocrotitor al recoltelor. Tot el alungă canicula şi seceta de pe ogoare şi răcoreşte pământul.

Citește și: Zanni îi va scoate din minți pe credincioși: ”Nu e bine dacă ne rugăm la…” Concluziile fostului câștigător Survivor după pocăință

Ce obiceiuri și tradiții de Sfântul Ilie respectă credincioșii

În data de 20 iulie, credincioșii nu lucrează pentru a nu cădea grindină. De asemenea, de Sfântul Ilie, tradiția spune să nu se mănânce mere pentru ca grindina să nu fie de mărimea acestora. Aceasă zi este dedicată mersului la biserică, unde se aduce pomană pentru morți.

Un alt obicei spune că în dimineața de 20 iulie trebuie culese plante de leac, în special busuioc. Acestea se pun la uscat, iar femeile le duc la biserică pentru a le sfinți. Întoarse acasă, le pun pe foc. Potrivit tradiției, cenușa lot poate fi folosită în scopuri terapeutice.

La sate, apicultorii recoltau mierea în dimineața zilei de Sfântul Ilie pentru a se asigura că vor avea belșug tot anul. Mai apoi, invitau rudele și vecinii pentru a serba acest moment festiv. Cu toții gustau din miere sau se cinsteau cu țuică îndulcită.

În ziua de 20 iulie, în toată țara, se țin mai multe târguri dedicate Sfântului Ilie. Renumitul bâlci de Sânt-Ilie de la Fălticeni a devenit al doilea ca mărime din Europa, după cel de la Leipzig, în anul 1814, în urma hrisovului lui Scarlat Vodă Calimach. De asemenea, trebuie amintite și următoare târguri sau petreceri câmpeneşti – Târgul de fete de pe Muntele Găina din judeţul Alba, nedeea mocănească „Sant Ilie la români” de la Covasna, „Târgul feciorilor de la Săcele”, „Nedeea de la Polovragi” sau „Şezătoarea”, la Fălticeni.

Citește și: BREAKING | Preotul Ioan Mihai Măriuța, de la Gugești, a murit la doar 35 de ani