Butonul de snooze: plăcere nevinovată sau obicei periculos? Ce se întâmplă cu somnul tău când amâni alarma

Amânarea alarmei și butonul de snooze au devenit un ritual zilnic pentru milioane de oameni. Dar este acest obicei unul inofensiv sau ne sabotează somnul mai mult decât credem?

De ce apăsăm pe snooze?

Dacă dimineața te simți ca un zombie când sună alarma, nu ești singurul. Un studiu recent care a monitorizat, prin smartphone, obiceiurile de somn ale circa 21.000 de adulți din întreaga lume, timp de șase luni, a arătat că în peste jumătate din cazurile analizate participanții au apăsat butonul de snooze de aproximativ 2,4 ori înainte să se ridice din pat.

Amânarea alarmei înseamnă setarea mai multor alarme apropiate, pentru a mai „fura” câteva minute de somn înainte de a începe ziua. Cercetările sugerează că sunt mai predispuși să facă acest lucru „păsările de noapte”, persoanele care se simt amețite dimineața sau cele care se trezesc frecvent pe parcursul nopții.

Snooze-ul are o reputație proastă în rândul specialiștilor în materie de somn, pentru că poate reduce timpul petrecut în somnul REM — o etapă esențială pentru sănătatea creierului, memorie, procesarea emoțiilor și creativitate. Acest tip de somn apare mai ales în a doua parte a nopții și dimineața devreme. Dacă alarma sună prea devreme doar pentru a fi amânată, există riscul de a întrerupe o fază REM importantă. Somnul care urmează după snooze este, de obicei, mai superficial și mai fragmentat.

Totuși, dovezile nu sunt suficiente pentru a demonstra că pierderea câtorva minute de REM dimineața afectează semnificativ funcționarea creierului sau starea de bine pe parcursul zilei.

Când devine snooze-ul o problemă?

Potrivit New Yok Times, problema apare atunci când snooze-ul dereglează programul de somn. Dacă amânarea alarmei înseamnă că uneori te trezești cu peste 30 de minute mai târziu decât de obicei, ceasul biologic poate fi perturbat, făcând mai dificilă adormirea și trezirea la ore regulate.

Pentru mulți oameni, snooze-ul este mai degrabă un „plasture” pentru obiceiuri proaste de somn sau pentru tulburări precum insomnia, apneea, sindromul picioarelor neliniștite sau narcolepsia. De asemenea, anumite medicamente pot provoca o stare accentuată de amețeală dimineața, crescând tentația de a amâna alarma.

Există însă și vești bune. Unele studii sugerează că, în anumite condiții, snooze-ul ar putea avea beneficii. Dacă ai un program de somn constant și te simți, în general, odihnit, câteva minute suplimentare de somn pot reduce starea de moleșeală de dimineața și te pot ajuta să începi ziua cu un tonus mai bun.

Pe scurt, dacă snooze-ul este o excepție și nu o necesitate zilnică, probabil că nu este un capăt de lume. Dar dacă nu te poți ridica din pat fără el, ar putea fi un semn că somnul tău are nevoie de mai multă atenție — sau chiar de un consult medical.

CITEȘTE ȘI:

Secretul unei vieți lungi ar putea fi, în sfârșit, scos la lumină. Ce au descoperit specialiștii

Prof. Dr. Beuran avertizează: răul produs de consumul exagerat de băuturi energizante