Dr. Beatrice Mahler explciă legătura dintre somnul prost care ne dereglează hormonii și ne îngrașă, chiar dacă nu mâncăm mai mult

Dacă nu dormim bine, dincolo de echilibrul emoțional, care este extrem de labil, echilibrul metabolic este profund afectat și cel endocrin”, avertizează Dr. Mahler. Medicul explică faptul că, atunci când creierul nu se odihnește și „nu-și curăță toate emoțiile negative”, ne trezim dimineața încărcați, iritați, cu tensiunile zilei anterioare încă active.

În timp, aceste acumulări nu rămân doar la nivel psihic, ci produc modificări endocrine, care ulterior generează dezechilibre metabolice, probleme cardiace, tulburări glicemice sau ficat gras. Somnul nu este doar o pauză. Este un proces biologic activ, care reglează emoții, hormoni și metabolism.

Somnul și echilibrul emoțional

Privarea de somn afectează direct stabilitatea emoțională. Creierul nu reușește să proceseze complet experiențele și emoțiile negative acumulate peste zi. Astfel, dimineața ne trezim deja tensionați, iritați sau ușor supărați, fără un motiv clar.

Studiile arată că somnul insuficient amplifică reactivitatea amigdalei cerebrale, centrul responsabil de procesarea emoțiilor, ceea ce explică sensibilitatea crescută la stres. În timp, această stare de alertă continuă determină creșterea nivelului de cortizol, hormonul stresului, care începe să afecteze întregul organism.

Dezechilibrul hormonal: leptina, grelina și foamea de seară

Unul dintre cele mai bine documentate efecte ale somnului insuficient este modificarea hormonilor care controlează apetitul.

Leptina, hormonul sațietății, scade atunci când dormim prea puțin. În paralel, grelina, hormonul foamei, crește. Rezultatul este o senzație accentuată de foame, în special seara, și o preferință pentru alimente bogate în calorii.

Cercetările arată că doar câteva nopți cu somn redus pot crește semnificativ aportul caloric zilnic. Astfel apare situația descrisă frecvent de pacienți: „Nu mănânc mai mult, dar mă îngraș.” În realitate, dezechilibrul hormonal schimbă modul în care corpul gestionează energia.

Metabolismul și riscul de diabet

Somnul insuficient afectează sensibilitatea la insulină. Organismul începe să proceseze mai greu glucoza, iar nivelul zahărului din sânge poate crește. Pe termen lung, acest mecanism favorizează apariția rezistenței la insulină și crește riscul de diabet de tip 2.

În plus, dereglările hormonale influențează metabolismul grăsimilor, contribuind la acumularea acestora în ficat și la apariția steatozei hepatice. Somnul perturbat este asociat și cu modificări ale tensiunii arteriale și cu risc cardiovascular crescut.

Nu doar cât dormim, ci cum dormim

Problema nu este doar durata somnului, ci și calitatea lui. Un somn fragmentat, cu treziri frecvente sau lipsă a fazelor profunde, poate avea efecte similare cu privarea totală de somn.

Parasomniile, precum bruxismul, somnambulismul sau tulburările de comportament în somn, afectează arhitectura normală a odihnei. De asemenea, tulburările respiratorii nocturne, cum este apneea de somn, sunt puternic asociate cu hipertensiune, diabet și boli cardiovasculare.

Tulburările de somn, ignorate în consultații

Dr. Mahler atrage atenția asupra unui aspect esențial: tulburările de somn sunt adesea omise din anamneză. Cardiologul, diabetologul sau endocrinologul tratează consecințele, dar rar se întreabă „Cum dormiți noaptea?”.

Abordarea ar trebui să înceapă din medicina de familie. Somnul trebuie evaluat la fel de serios ca tensiunea arterială sau glicemia. Intervenția simultană asupra problemelor de zi și asupra celor nocturne poate reduce numărul de medicamente necesare și poate crește semnificativ calitatea vieții.

Cercul vicios somn–greutate–boală

Somnul insuficient scade energia disponibilă pentru activitate fizică, crește pofta de alimente hipercalorice și dereglează metabolismul. Acest cerc vicios favorizează creșterea în greutate, care la rândul ei agravează tulburările de somn, în special apneea.

În paralel, ritmul circadian este perturbat, iar secreția hormonală devine dezorganizată. Pe termen lung, acest cumul poate contribui la dezvoltarea bolilor cronice metabolice, cardiovasculare și inflamatorii.

Concluzie: întrebarea care poate schimba tratamentul

Somnul nu este un detaliu secundar al stilului de viață, ci un pilon central al sănătății metabolice și endocrine. Dereglările nocturne pot sta la baza unor afecțiuni care, aparent, nu au legătură cu odihna.

Poate că, înainte de a ajusta tratamente sau de a adăuga medicamente, ar trebui pusă o întrebare simplă: „Cum dormiți noaptea?”

Pentru că, așa cum subliniază și Dr. Mahler, reglarea cantitativă și calitativă a somnului poate reduce riscurile, poate stabiliza organismul și poate transforma radical evoluția unei boli.

CITEȘTE ȘI:  Virgiliu Stroescu despre usturoi: „Dacă ar fi cât un dovleac, ar fi nenorocire!” – forța ascunsă dintr-un cățel pe zi

Mihail Pautov: „Cel mai bun probiotic natural”. De ce varza murată ar putea fi secretul românilor pentru digestie, siluetă și creier