De ce unii oameni de 80 de ani au memoria ca la 50. Descoperirea surprinzătoare a cercetătorilor

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

De ce unii oameni își păstrează memoria aproape intactă la 80 de ani, în timp ce alții se confruntă cu declin cognitiv sever? Un studiu publicat în revista Nature oferă o posibilă explicație: creierul așa-numiților „super-agers” pare să producă mult mai mulți neuroni noi chiar și la vârste înaintate.

Cine sunt „super-agers”

Pe măsură ce îmbătrânim, creierul suferă modificări structurale: acumulări de proteine defectuoase, pierdere de celule nervoase și scăderea capacității de memorare și concentrare. Totuși, există o categorie rară de persoane peste 80 de ani a căror memorie este comparabilă cu cea a unor oameni cu 20–30 de ani mai tineri.

Acești „super-vârstnici” sau „super-agers” au atras atenția cercetătorilor de ani buni, iar noua cercetare aduce o piesă importantă în puzzle-ul longevității cognitive.

Neurogeneză la 80 de ani?

Studiul publicat în Nature intră într-una dintre cele mai aprinse dezbateri din neuroștiință: poate creierul uman să genereze neuroni noi la vârsta adultă? Procesul se numește neurogeneză.

Cercetătorii au analizat țesut cerebral donat după deces de patru grupuri de persoane în vârstă:

• persoane cu cogniție normală
• persoane cu afectare cognitivă ușoară
• persoane cu boala Alzheimer
• super-agers

Pentru comparație, au fost analizate și creierele unor adulți tineri, între 20 și 40 de ani.

Descoperirea cheie: mai mulți neuroni „tineri”

Cercetarea s-a concentrat pe hipocamp, regiune esențială pentru memorie și învățare și considerată principalul „loc de naștere” al neuronilor noi.

Rezultatul: super-agers aveau aproximativ de două ori mai mulți neuroni imaturi decât persoanele în vârstă cu memorie normală și de 2,5 ori mai mulți decât cei cu Alzheimer. Surprinzător, aceștia aveau chiar mai mulți neuroni imaturi decât adulții tineri analizați în studiu.

În plus, acești neuroni prezentau caracteristici genetice și epigenetice distincte, care par să îi protejeze de efectele îmbătrânirii.

Potrivit cercetătorilor, nu este vorba doar de un număr mai mare de celule, ci și de un „program genetic” care le permite să reziste mai bine în timp.

Ce se întâmplă în Alzheimer

Studiul a scos la iveală și un aspect interesant legat de boala Alzheimer. Persoanele din acest grup aveau, paradoxal, mai multe celule stem neuronale, dar mult mai puțini neuroni imaturi și neuroblasti.

O posibilă explicație este că procesul de neurogeneză este blocat în stadiu incipient. Celulele stem există, dar nu reușesc să se maturizeze și să devină neuroni funcționali. Dacă această ipoteză se confirmă, ar putea deschide noi direcții terapeutice pentru reactivarea acestor celule „adormite”.

Nu toți cercetătorii sunt convinși

Dezbaterea rămâne deschisă. Unii specialiști consideră că rezultatele trebuie validate prin metode suplimentare și avertizează că cercetările privind neurogeneza la adulți au produs concluzii contradictorii în trecut.

Este unanim acceptat faptul că bebelușii și copiii mici produc neuroni noi, iar acest fenomen este demonstrat și la multe specii adulte de animale. În cazul oamenilor adulți, însă, dovezile sunt încă discutate.

Ce înseamnă asta pentru viitor

Chiar dacă studiul nu pune capăt dezbaterii, el oferă indicii valoroase despre mecanismele care pot susține memoria la vârste înaintate. Următorul pas al cercetătorilor este să înțeleagă dacă activitatea specială observată la super-agers ar putea fi stimulată prin medicamente sau intervenții care să încetinească declinul cognitiv.

Pentru moment, concluzia este una optimistă: creierul uman ar putea avea o capacitate de adaptare și regenerare mult mai mare decât se credea, chiar și la 80 de ani.

CITEȘTE ȘI:

Povestea lui Punch, puiul de maimuță abandonat după naștere: de la emoție la un fenomen comercial. Urangutanul de pluș de la Ikea e stoc epuizat!

 Profesorul Leon Dănăilă avertizează: „A murit pe loc”. Află când sportul devine periculos pentru inimă