De ce nu ar trebui abandonată scrierea de mână în școli

Pe măsură ce tehnologia și inteligența artificială devin tot mai prezente în educație, mulți se întreabă dacă scrierea de mână mai este necesară în școli. Cercetările arată însă că stiloul și creionul continuă să joace un rol esențial în procesul de învățare, în special pentru memorie, dezvoltarea limbajului și înțelegerea informațiilor.

De-a lungul deceniilor, dispozitivele tehnologice au fost integrate treptat în procesul de învățare a limbilor, iar recent și inteligența artificială generativă a început să fie folosită în mediul educațional.

Această evoluție ridică o întrebare importantă: vor deveni creionul și stiloul inutile? Sau pot fi combinate metodele digitale cu scrierea manuală?

Specialiștii susțin că, deși tehnologia aduce numeroase beneficii, scrisul de mână rămâne o competență esențială pentru dezvoltarea cognitivă.

Scrisul de mână ajută memoria și învățarea

Scrierea manuală a fost asociată de mult timp cu memorarea și procesul de învățare. Tastatura a apărut pentru prima dată în 1829 și a devenit populară în 1867 odată cu apariția primei mașini de scris.

Dacă în trecut elevii învățau exclusiv scriind de mână, astăzi aceștia alternează între hârtie și ecrane. Totuși, cercetările arată că aceste două metode nu au aceleași efecte asupra memoriei și reținerii informațiilor.

Un studiu realizat în 2014 a arătat că studenții care își luau notițele de mână reușeau să răspundă mai bine la întrebări analitice. Un alt studiu din 2017 a arătat că studenții cu vârste între 20 și 25 de ani își aminteau mai mult timp informațiile scrise de mână decât pe cele tastate.

În plus, cercetările arată că studenții care folosesc inteligența artificială încă din faza inițială a redactării își amintesc mult mai puțin din conținutul produs, comparativ cu cei care își scriu singuri textele.

Texte mai puțin bogate atunci când sunt tastate

Un experiment realizat în 2019 a comparat textele scrise de mână cu cele tastate de studenți care învățau limba engleză.

La studiu au participat 58 de studenți, fiecare dintre ei redactând două texte – unul tastat și unul scris de mână – la interval de o săptămână. În timpul exercițiului, participanții nu au avut voie să folosească dicționare sau instrumente de corectare automată.

Rezultatele au arătat că organizarea și valoarea informațională a textelor erau similare, indiferent de metoda de scriere.

Diferențele au apărut însă la nivel lexical. Textele scrise de mână au demonstrat o diversitate mai mare a vocabularului, în timp ce textele tastate au avut un vocabular mai limitat.

Aceste concluzii ar putea avea implicații importante pentru modul în care elevii și studenții sunt încurajați să își redacteze lucrările.

Scrierea pe calculator este o abilitate care trebuie învățată

În ultimii ani, mai multe țări – printre care Spania, Statele Unite și Franța – au analizat impactul digitalizării asupra competențelor de scriere. Cercetările recente arată că progresul elevilor depinde și de strategii specifice, precum planificarea textului sau revizuirea acestuia.

Dacă scrisul de mână dezvoltă anumite abilități cognitive pe care tastatura nu le stimulează în același mod, scrierea digitală rămâne totuși o competență importantă, care necesită antrenament.

Dificultățile de scriere observate astăzi sunt adesea legate de faptul că această competență primește mai puțină atenție în programele școlare, atât în Europa, cât și în Statele Unite sau China.

De ce este important echilibrul între scrierea manuală și cea digitală

Scrisul de mână și tastarea diferă în mai multe privințe.

În primul rând, ele se desfășoară în spații diferite: scrierea manuală are loc într-un singur spațiu, pe hârtie, în timp ce tastarea implică două spații distincte – tastatura și ecranul.

În al doilea rând, modul în care elevii planifică, redactează și corectează un text diferă în funcție de metoda de scriere. În plus, percepția și preferințele elevilor variază și ele în funcție de mediul de lucru.

De aceea, specialiștii consideră că este important ca școlile să continue să pună accent pe beneficiile cognitive ale scrisului de mână, fără a ignora nevoia de formare solidă în scrierea digitală.

Pe măsură ce utilizarea inteligenței artificiale devine tot mai frecventă, rămâne de văzut cum va influența aceasta procesul de redactare. Cert este că stăpânirea scrisului – fie pe hârtie, fie pe ecran – rămâne o abilitate fundamentală în educație.

CITEȘTE ȘI:

Simulare Evaluarea Națională 2026. Subiectele la Matematică și baremul de corectare

Subiectele de la Simularea Evaluării Naționale. Ce au avut de rezolvat elevii clasei a VIII-a la proba de Limba și literatura română