Câte căni de cafea putem consuma zilnic, potrivit dr. nutriționist Mihaela Bilic: ”Altfel, neuronii se vor lenevi”

Cafeaua rămâne unul dintre cele mai discutate obiceiuri zilnice atunci când vine vorba despre sănătatea creierului. De la efectele imediate asupra atenției până la posibile legături cu riscul de demență, cercetările au analizat constant impactul consumului de cafea. Medicul Mihaela Bilic vorbește despre rolul acesteia, în special la vârste înaintate, într-un context în care tot mai multe studii urmăresc exact aceste efecte.

Mihaela Bilic: „De la 3 cafele în sus putem vorbi de beneficii”

Medicul nutriționist Mihaela Bilic atrage atenția asupra cantității de cafea consumate și asupra momentului în care aceasta începe să aibă efecte vizibile. Ea susține că, dincolo de consumul ocazional, beneficiile apar în contextul unui obicei constant și într-o anumită doză zilnică.

„De la 3 cafele în sus putem vorbi de beneficii. Altfel, dacă beau doar o cafea, nu știu. Și dacă n-ai băut toată viața, odată cu îmbătrânirea, pune mâna și bea cafea, pentru că altfel neuronii se vor lenevi teribil. Deci cafeaua îi ține conectați, cafeaua îi ține activi. E o chestiune, adică aici sunt o mulțime de studii care ne arată, și culmea, noi nu suntem băutori de cafea. Țările nordice sunt în top. Deci oamenii aia cinci cafele le beau sigur, probabil și italienii, dar de-abia spuneam, de la 3 cafele în sus putem vorbi de beneficii. Altfel, dacă ai băut doar o cafea, nu știu cât anume din Alzheimer vei contracara, dar mai ales la seniori, cafeaua trebuie.”

Cafeaua și funcția cognitivă

Efectele cafelei asupra creierului sunt analizate de zeci de ani, iar cofeina este elementul central în aceste studii. Aceasta acționează direct asupra sistemului nervos central, fiind asociată cu o creștere a nivelului de alertă și cu o capacitate mai bună de concentrare. În mod constant, cercetările au arătat că persoanele care consumă cafea reacționează mai rapid, sunt mai atente și pot avea performanțe ușor îmbunătățite în sarcini care implică memoria pe termen scurt.

Aceste efecte nu sunt spectaculoase, dar sunt vizibile și măsurabile în condiții de laborator. De aceea, cafeaua este adesea asociată cu menținerea activității mentale, mai ales în contexte care solicită atenția sau reacția rapidă.

Legătura dintre cafea și riscul de demență

Pe lângă efectele imediate, cercetările au încercat să observe dacă există o legătură între consumul de cafea și evoluția unor afecțiuni neurodegenerative. Studiile realizate pe grupuri mari de populație au arătat că persoanele care consumă cafea în mod regulat apar, în unele cazuri, cu un risc mai redus de demență.

În anumite analize, diferența este estimată la aproximativ 15–20%, însă rezultatele variază de la un studiu la altul. În același timp, există date care sugerează că declinul cognitiv poate evolua mai lent la consumatorii de cafea, ceea ce a atras atenția cercetătorilor asupra rolului posibil al acestei băuturi în menținerea funcției cerebrale pe termen lung.

Câtă cafea apare în studiile științifice

Un aspect important în toate aceste cercetări este cantitatea de cafea consumată. Majoritatea studiilor nu analizează consumul ocazional, ci unul constant, pe termen lung. În multe cazuri, intervalul de 2–3 cafele pe zi apare frecvent în asociere cu cele mai bune rezultate în ceea ce privește riscul de demență.

Există însă și studii care includ intervale mai largi, între 1 și 4 cafele pe zi, iar unele analize mai vechi menționează consumul de 3–5 cafele zilnic în asociere cu o reducere a riscului de Alzheimer. Diferențele dintre rezultate țin de metodologia studiilor, de populațiile analizate și de durata cercetărilor. Unul dintre aceste studii, publicat de Institutul Național de Sănătate din Statele Unite ale Americii poate fi citit aici.

Ce se întâmplă în organism

Pentru a înțelege aceste rezultate, cercetătorii au analizat și mecanismele biologice implicate. Cafeaua conține compuși activi, inclusiv antioxidanți, care pot influența procesele inflamatorii la nivelul creierului. În același timp, există ipoteze legate de modul în care cofeina ar putea interfera cu acumularea proteinelor asociate cu bolile neurodegenerative.

Aceste mecanisme sunt încă studiate, iar rezultatele nu sunt definitive, dar oferă o explicație posibilă pentru legătura observată între consumul de cafea și funcția cognitivă.

Consumul de cafea la nivel global

Diferențele de consum între țări sunt evidente. În statele nordice, precum Finlanda, Suedia sau Norvegia, cafeaua face parte din rutina zilnică într-un mod mult mai accentuat decât în alte regiuni. Acolo, consumul de 3 până la 5 cafele pe zi este frecvent întâlnit și susținut de datele epidemiologice.

Aceste obiceiuri au fost adesea analizate în paralel cu datele de sănătate publică, ceea ce a contribuit la interesul crescut al cercetătorilor pentru acest tip de consum.

Cum trebuie citite aceste date

Este important de menționat că majoritatea studiilor sunt observaționale, ceea ce înseamnă că urmăresc comportamentul unor grupuri de oameni în timp și identifică legături între obiceiuri și rezultate. Aceste cercetări nu stabilesc în mod direct relații de cauză și efect, ci descriu asocieri statistice.

Prin urmare, rezultatele trebuie interpretate în acest context, fără a fi considerate concluzii definitive.

Privite împreună, studiile indică o asociere constantă între consumul de cafea și menținerea funcției cognitive, precum și o posibilă legătură cu un risc mai redus de demență. Efectele apar în special în cazul unui consum regulat, iar literatura științifică include intervale variate, de la una până la cinci cafele pe zi, în funcție de studiu.

CITEȘTE ȘI: Espresso sau cafea filtrată? Ce spune doctorul Sava despre riscul ascuns pentru colesterol

Anca Mazilu demontează cele mai frecvente mituri despre somn. Medicamentul pe care îl subestimăm