Înființarea și rolul organizației Pionierii României. Cum arăta exact uniforma de pionier și ce însemnau decorațiile sale?

Azi, când privim în jurul nostru, observăm de multe ori cu uimire, alteori cu tristețe, felul în care arată și se comportă tinerii. De la aspect până la exprimare lucrurile par să fi intrat pe o pantă care naște întrebări legate de parcursul viitor al societății în ansamblu. Totuși lucrurile nu au stat mereu așa iar generațiile de dinainte de 1989 au făcut parte din organizația ”Pionierii României”. CANCAN.RO vă prezintă pe scurt istoria și rolul organizației, dar și ce însemnau exact toate decorațiile uniformei de pionieri.

După război, mai exact la 30 aprilie 1949, inspirat de organizații similare din Uniunea Sovietică, Gheorghe Gheorghiu Dej înființează Organizația de Pionieri. Ceremonia a avut loc la Tearul Giulești din București, iar 500 de copii au depus atunci jurământul de pionier.

Înființarea și rolul organizației Pionierii României

Într-o primă fază, doar elevii cu vârstele între 9 și 14 ani puteau pătrunde în cadrul organizației. Ulterior limita inferioară a coborât la 7 ani, iar o altă regulă strictă inițial a fost îmblânzită, aceea că în organizație puteau intra doar elevii cu rezultate bune la învățătură, disciplinați atât în școală cât și în societate. Și această regulă a devenit mai laxă în timp iar în organizație erau primiți toți elevii, indiferent de rezultatele la învățătură.

În perioada sovietizării României, Organizația era puternic influențată de pionierii sovietici, dar după anul 1966, atunci când a trecut în subordinea directă a Partidului Comunist Român, direcția a devenit mult mai națională și patriotică iar primul semn a fost adăugarea tricolorului pe marginea cravatei roșii de pionier.

Care era rolul Organizației de pionieri?

Organizațiile de pionieri au fost înființate cu rolul de educare ideologică a școlarilor, punându-se accent pe formarea omului de tip nou, ”revoluționar” comunist, toate acestea îmbinate cu cultul eroilor sau obediența față de Partidul Comunist și Republica Socialistă România. Dar cel mai bine ne explică chiar Statutul organizației:

„Organizația Pionierilor educă școlarii în spiritul patriotismului socialist, al dragostei și devotamentului nemărginit față de poporul nostru, față de Republica Socialistă România, față de Partidul Comunist Român, ajută pe toți copiii să cunoască tradițiile și trecutul glorios de luptă ale poporului și ale clasei muncitoare pentru eliberare națională și socială, să îndrăgească frumusețile și bogățiile țării, le cultivă mândria patriotică pentru realizările obținute în construcția socialismului”.

Care era structura de bază a Organizației?

Structura de bază începea cu Grupa de pionieri. Era cea mai mică unitate și cuprindea 5-10 elevi, de cele mai multe ori din aceeași clasă. Avea un comandant de grupă și un locțiitor.

Detașamentul de pionieri era următoarea treaptă, cuprinzând toți pionierii dintr-o clasă. Un detașament era format din mai multe grupe, iar la nivel de conducere întâlnim din nou un comandant de detașament și un locțiitor.

Urma Unitatea de pionieri, cea care cuprindea toți pionierii unei școli și era formată din toți pionierii din acea școală. Și aici, întâlnim comandantul de unitate în conducere dar și cadre didactice și instructori.

Fiecare nivel din cele descrise avea propriile responsabilități clare dar și o ierarhie strictă, iar activitatea sa era coordonată de profesori și de organizațiile de tineret. Accentul se punea pe disciplină, activități colective și educație ideologică.

Pe scurt, ierarhia completă arăta așa: Pionier, Comandant de grupă, Locțiitor de comandant de grupă, Comandant de detașament, Locțiitor comandant de detașament, Comandant de unitate iar uneori Locțiitor comandant de unitat.

Cum arăta uniforma de pionier?

Că vorbim de băieți sau de fete, cămașa albă era obligatorie, de obicei cu mânecă lungă. Uneori pe mâna stângă era cusută o matricolă cu sigla unității de pionieri.

Urma bine cunoscuta cravată de pionier, triunghiulară, roșie, cu tricolorul cusut pe marginea ei. Acasta era purtată la gât, legată cu un no specific. Cravata avea și diferite inele prin care erau trecute capetele înainte de a se face nodul, dar aceste inele erau mai rare.

Insigna de pionier era un alt element definitoriu pentru pionieri. Aceasta era prinsă pe partea stângă a pieptului și conținea inițial chipul lui Lenin, ulterior evoluând spre forma cea mai cunoscută- insigna cu cartea deschisă, flacăra, cele două spice de grâu și steagul României.

Băieții purtau pantaloni de culoare închisă-bleumarin sau negru, iar fetele fustă sau sarafan în aceleași culori închise și dresuri obligatoriu de culoare albă.

Centura de pionier, de culoare albă-sau un bej ce se dorea a fi alb, era prevăzută cu cataramă de metal pe care era gravată stema Organizației Pionierilor.

Existau și berete, tot de culoare albă, prevăzute cu o insignă cu stema organizației, de obicei purtate de comandantul de detașament.

Ce însemnau culorile șnururilor pionierilor?

Un alt element definitoriu important erau șnururile. Acestea erau de mai multe culori. Cel roșu era destinat comandanților de grupă de pionieri. Cel galben era cel al comandatandului detașamentului de pionieri. Galben deschis era rezervat locțiitorului comandantului de detașament. Albastru deschis era folosit de către locțiitorul comandantului de unitate de pionieri, iar albastru închis era pentru comandantul de unitate pionerească. Șnurul alb era destinat comandanțiolor instructori pe unitate sau cadrelor ce lucrau cu pionierii în Casele pionierilor.

Uneori, uniforma prevedea și trese, acestea funcționând similar cu șnururile. O tresă pentru comandantul de grupă, două trese pentru comandantul de detașament iar trei trese pentru comandantul de unitate. Dungile erau simple, galbene sau aurii. Totuși tresele au fost destul de rare.

Pe lângă insignele standard de pionier, care erau obligatorii pentru toți membrii și primite la intrarea în organizație, existau și multe insigne de merit. Acestea erau acordate pentru rezultate bune la învățătură, activități patriotice, implicare în viața colectivului.

Cum suna un jurământ de pionier?

La 8 ani, elevii jurau cu mâna pe steagul RS R: „Eu, (numele si prenumele), intrând în rândurile Organizaţiei Pionierilor, mă angajez să – mi iubesc patria, să învăţ bine, să fiu harnic şi disciplinat, să cinstesc cravata roşie cu tricolor „.
Pe lângă acest jurământ, era prevăzut și un legământ de deviză, acesta rostindu-se de obicei în cadrul ceremoniilor. Statutul unităților și detașamentelor de pionieri din Republica Socialistă România ne amintește acest deviz:

”Voi învăţa şi voi munci pentru a deveni fiu de nă dejde al patriei mele – Republica Socialistă România; voi fi credincios poporului şi Partidului Comunist Român; voi respecta neabătut îndatoririle pioniereşti”

Dincolo de simboluri și uniformă experiența de pionier a însemnat pentru mulți și prietenii, activități și amintiri de neuitat. Astăzi, putem înțelege mai bine contextul și valorile promovate atunci. Unele aspecte pot părea rigide sau depășite, dar au definit o epocă întreagă. Diferențele față de prezent sunt evidente și ridică multe întrebări despre evoluția societății. Totuși, fiecare generație își trăiește copilăria în propriul context. Important este să învățăm din trecut, fără a-l judeca simplist.

CITEȘTE ȘI:  De la „Ecaterina Varga” la Arădeanca și ”Fabrica de bucurii”: istoria celei mai iubite fabrici de păpuși din România

 Oracolul, prima „rețea socială” a copilăriei: cum a ajuns din vechile universități ale Europei în băncile școlilor din România