Războiul ciorbei de burtă: disputa turci vs. greci ajunge la UNESCO, iar românii au un cuvânt de spus

E ceartă mare în Balcani și o nouă problemă asupra inventării unui preparat. Grecii și turcii se ceartă, ca acum 200 de ani. De această dată, nu pe teritorii, ci pe celebra ciorbă de burtă „românească”.

Ce-i drept, românii nu au ridicat niciodată această problemă, fiind de altfel destul de clar că ciorba de burtă românească a intrat la noi în țară în timpul Imperiului Otoman.

O singură ciorbă, 3 feluri de a o găti și 3 denumiri

Dacă în România numele preparatului este grăitor, în țările vecine și prietene aceast preparat poartă cu totul alte denumiri. Grecii o numesc ”patsta” iar turcii ”ișkembe”. Presa turcă notează că preparatul are rădăcini istorice profunde în bucătăria turcească și reflectă un patrimoniu comun. Grecii, însă, nu știu de glumă și nici de istorie și s-au apucat de demersuri oficiale.

Inițiativa a stârnit un nou conflict cu rivala istorică Turcia, care revendică și ea ciorba. De la cafea și frunze de viță umplute, la baclava sau musaka, cele două țări își dispută invenția acestor preparate. Românii nu se bagă, doar observă și consumă în pace toate aceste produse.

Un proprietar de restaurant pregătește dosarul

Dimitris Tsarouhas, proprietarul unui restaurant din Salonic specializat în ”patsa”, încearcă să înregistreze supa la UNESCO, susținând că acest preparat este unic și tradițional grecesc, și că datează din vremea poemului Odiseea a lui Homer.

Mulți greci cred că un bol de supă din stomac și picioare de vită vindecă ulcerul și diverse alte afecțiuni. Pentru noi, românii, este un mod tradițional de a alunga mahmureala.

Tsarouhas se laudă că a pregătit, cu ajutorul unei organizații culturale locale și al unei autoare a singurei cărți despre istoria acestei supe, un dosar amplu pentru a înregistra prepratul. La restaurantul lui Tsarouhas se servește ”patsa” la orice oră, dar mai ales dimineața devreme, după o noapte de băut. În Grecia, supa se servește cu semințe și ardei iute. Tsarouhas laudă și picioarele de vită, bogate în colagen, despre care spune că ar ajuta articulațiile.

Argumente există de ambele părți

Impresia generală a grecilor e că acest preparat este exact ospățul pregătit de Penelopa pentru pețitori, în ziua în care Odiseu se întoarce după lunga sa călătorie. Grecii spun că rețeta a fost preluată de bizantini de la grecii antici și transmisă otomanilor.

În Istanbul, aceeași rețetă se gătește în restaurante și în celebrele Lokantasi – împinge tava varianta turcă. Din pricina perceptelor Coranului în Turcia, un ingredient lipsește – picioarele de vită sunt considerate impure. Ambele variante, însă, au la bază o supă bogată în usturoi, cu stomac de vită, care se drege cu oțet și se mănâncă cu ardei iute.

Turcii spun, în apărarea lor, că celebrul explorator Evliya Celebi îi descria în scrierile sale din secolul al XVII-lea pe vânzătorii de supă de burtă din Istanbul.

România își zâmbește în barbă și ar putea, poate, arbitra acest război al ciorbei de burtă care amenință să ajungă la UNESCO. Ce votează românii oare? Grecia să fie țara de origine a ciorbei de burtă, acolo unde românii își petrec vacanțele de vară? Sau să fie Turcia, țara în care se merge în city-break în Istanbul și la cumpărături în bazar?

CITEȘTE ȘI:  Ciorba de burtă găsită în porturi dunărene de Radu Anton Roman, leacul cel mare împotriva mahmurelii și a gândurilor tulburi

Pizza turcească ca la Istanbul. Pide: gustul autentic al Mediteranei și aromele Orientului într-o singură rețetă