Visele pot părea uneori extrem de clare și realiste, iar alteori haotice sau greu de rememorat, iar un studiu recent indică faptul că această diferență este influențată atât de particularitățile fiecărei persoane, cât și de experiențele comune trăite în viața de zi cu zi. Cercetarea arată că modul în care creierul procesează informațiile în timpul somnului este strâns legat de felul în care funcționăm în stare de veghe.
Analiza s‑a bazat pe peste 3.700 de relatări despre vise și experiențe cotidiene, furnizate de 287 de participanți cu vârste între 18 și 70 de ani. Timp de două săptămâni, aceștia au completat jurnale zilnice, în timp ce specialiștii au colectat informații despre obiceiurile lor de somn, profilul psihologic, trăsăturile de personalitate și abilitățile cognitive.
Pentru a interpreta volumul mare de date, cercetătorii au utilizat tehnologii avansate de procesare a limbajului natural, care au permis examinarea structurii și conținutului descrierilor într‑un mod sistematic. Rezultatele au arătat că visele nu sunt simple secvențe întâmplătoare, ci rezultatul unei combinații complexe de factori interni și externi.
Concluziile indică faptul că visele sunt influențate de tendințe individuale precum predispoziția la divagare mentală, interesul pentru propriile vise sau calitatea somnului, dar și de evenimente majore care afectează societatea. Pandemia de COVID‑19 este un exemplu relevant, deoarece a modificat temporar temele și intensitatea emoțională a viselor.
Comparând relatările despre activitățile zilnice cu cele despre vise, cercetătorii au observat că mintea nu reproduce fidel realitatea, ci o transformă. Locuri familiare precum birouri, spitale sau școli apar în vise sub forme reinterpretate, combinate cu elemente noi sau cu perspective schimbate, ceea ce sugerează că visarea este un proces activ de reconstrucție mentală.
Persoanele care își lasă adesea gândurile să rătăcească au raportat mai multe vise fragmentate, cu tranziții bruște. În schimb, cei care acordă o semnificație mai mare viselor au descris medii onirice mai detaliate și mai coerente.
Studiul a analizat și impactul evenimentelor de amploare asupra viselor. Datele colectate în perioada carantinei au arătat că visele erau mai încărcate emoțional și includeau frecvent teme legate de restricții. Pe măsură ce oamenii s‑au adaptat la context, aceste caracteristici s‑au diminuat, ceea ce sugerează că visele evoluează odată cu schimbările psihologice generate de situațiile de viață.
CITEŞTE ŞI: Motivul pentru care Florin Prunea și Lăcrămioara nu au avut copii, deși sunt împreună de 15 ani
Ce dietă are Adi Mutu, după ce s-a lăsat de fotbal? Obiceiul care îl menține în formă la 47 de ani