Mihail Pautov avertizează România: Cinci milioane de români au o boală care nu doare- e vb despre ficatul gras

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Ficatul gras este una dintre acele probleme care pot evolua mult timp fără să dea semnale evidente, iar amploarea fenomenului în România este uriașă. Un document științific publicat pe 18 august 2026 în Journal of Gastrointestinal and Liver Diseases estimează că 30–33% dintre adulții din România ar putea avea MASLD, noua denumire pentru boala ficatului steatozic asociată disfuncției metabolice. Asta ar însemna aproximativ 4,5–5,1 milioane de adulți, dintre care între 225.000 și 410.000 ar putea avea deja forma progresivă MASH însoțită de fibroză. Medicul Mihail Pautov explică de ce schimbarea numelui bolii contează, cum poate fi evaluat riscul printr-un calcul bazat pe analize uzuale și, mai ales, de ce ficatul trebuie verificat înainte să înceapă să dea semne serioase de suferință.

Milioane de români ar putea avea ficat gras

Pautov pornește de la dimensiunea problemei. Nu vorbim despre o afecțiune rară, întâlnită doar în cabinetul hepatologului, ci despre una care, potrivit estimărilor din documentul românesc, ar putea afecta aproximativ o treime din populația adultă.

Lucrarea la care se referă medicul a fost publicată pe 18 august 2026 și este un document multidisciplinar privind prevalența, prevenția, depistarea și managementul MASLD în România. Primul autor este prof. dr. Liliana-Simona Gheorghe, de la Institutul Clinic Fundeni, iar printre autori se numără specialiști români și internaționali. Documentul a rezultat în urma unui proces de consens care a inclus Forumul Român de Hepatologie Metabolică desfășurat la București pe 12 martie 2026.

Mihail Pautov atrage atenția:

„Cinci milioane de români au o boală de ficat despre care cei mai mulți vor afla abia atunci când va fi târziu, iar acum s-a făcut primul pas serios pentru a schimba lucrul ăsta.

Pe 18 august, în Journal of Gastrointestinal and Liver Diseases, a apărut primul consens național al nostru despre boala pe care toată lumea o știe drept FICAT GRAS.”

Ficatul gras are acum un alt nume: MASLD

Una dintre schimbările importante explicate de medic privește chiar numele bolii. Termenul folosit acum este MASLD – metabolic dysfunction-associated steatotic liver disease, în română, boala ficatului steatozic asociată disfuncției metabolice.

Ideea este importantă pentru că mută atenția de la simpla opoziție „alcoolic versus nonalcoolic” către componenta metabolică a bolii.

Pautov explică:

„Primul ține de nume: boala se cheamă acum MASLD, adică boala ficatului gras asociată disfuncției metabolice, iar schimbarea nu s-a făcut de dragul latinei… sau de dragul de a complica diverse nume.”

Medicul subliniază apoi legătura cu problemele metabolice. Obezitatea abdominală, glicemia crescută, hipertensiunea și tulburările lipidelor din sânge sunt exact genul de factori care trebuie să ridice semne de întrebare.

„Numele vechi, ficat gras nonalcoolic / steatoză hepatică nonalcoolică, îi făcea pe oameni să creadă că vorbim despre o boală a celor care beau, când în realitate vorbim despre o boală a metabolismului, care vine la pachet cu burta, cu glicemia crescută, cu tensiunea și cu colesterolul.”

Între 4,5 și 5,1 milioane de adulți, potrivit estimărilor

Cifrele citate de Pautov sunt susținute de documentul publicat în JGLD: o prevalență estimată la 30–33% ar însemna aproximativ 4,5–5,1 milioane de adulți cu MASLD în România. Dintre aceștia, între 225.000 și 410.000 sunt estimați ca având MASH cu fibroză, forma progresivă a bolii.

Pautov pune cifrele într-o perspectivă mult mai ușor de înțeles:

„Cifrele pentru România sunt greu de citit cu lejeritate, pentru că vorbim despre 30 până la 33% dintre adulți, adică între patru milioane și jumătate și cinci milioane de oameni.”

Iar problema importantă nu este simpla acumulare de grăsime în ficat, ci progresia bolii la o parte dintre pacienți.

„Dintre ei, undeva între 225.000 și 410.000 au deja inflamație și cicatrici în ficat, adică au pornit pe drumul care duce, în tăcere, către ciroză și poate către cancer hepatic.”

Documentul științific arată, într-adevăr, că MASLD este o cauză tot mai importantă de ciroză și carcinom hepatocelular, pe lângă asocierea sa cu evenimente cardiovasculare și alte consecințe asupra sănătății.

Un calcul făcut din analize obișnuite poate arăta cine are nevoie de investigații

Partea practică a explicației lui Pautov începe cu FIB-4, un indice folosit pentru evaluarea riscului de fibroză hepatică. Documentul românesc include explicit depistarea bazată pe FIB-4 în traseul propus pentru pacienți.

Pentru calcul sunt folosite vârsta, valorile AST și ALT și numărul de trombocite.

„Al doilea lucru ține de felul în care se caută boala, și aici documentul e surprinzător de practic. Nu cere aparate scumpe, ci un scor numit FIB-4, care se calculează din lucruri pe care probabil le ai deja în ultimul buletin de analize: vârsta, transaminazele AST și ALT și trombocitele.”

FIB-4 nu pune singur diagnosticul și trebuie interpretat în contextul clinic. Rolul său este în primul rând de stratificare a riscului: poate ajuta la identificarea persoanelor care au nevoie de investigații suplimentare.

Pautov rezumă traseul astfel:

„Când scorul iese mic, repeți peste câțiva ani și îți vezi liniștit de viață. Când iese mare, urmează o elastografie, adică o ecografie specială care măsoară cât de rigid a devenit ficatul, plus un drum la hepatolog. Faci pași, e bine!”

Diabetul, kilogramele în plus și tensiunea ar trebui să ridice un semn de întrebare

Tocmai pentru că MASLD este strâns legată de sănătatea metabolică, identificarea persoanelor cu risc nu ar trebui să rămână exclusiv în responsabilitatea hepatologilor.

Documentul românesc propune o abordare multidisciplinară care implică inclusiv medicina de familie și specialitățile care tratează bolile metabolice, cardiovasculare și renale.

„E simplu, e ieftin și se poate face la orice medic de familie, mai ales dacă ai diabet, kilograme în plus sau tensiune.”

Pautov: Nu există recomandarea unei cure-minune pentru ficat

Un alt lucru pe care medicul îl consideră important este ceea ce nu reprezintă centrul strategiei terapeutice: ideea că ficatul gras poate fi rezolvat printr-un „detox” sau printr-un supliment miraculos.

Pautov spune:

„Al treilea lucru e cel care mi-a plăcut cel mai mult și ține de ceea ce nu scrie în document. Nicăieri, în tot consensul, nu apare recomandarea de a lua hepatoprotectoare. Niciun supliment minune și nicio cură de detoxifiere.”

În schimb, schimbarea stilului de viață rămâne fundamentală în abordarea bolii metabolice hepatice.

„Baza tratamentului rămâne exact ce îți spun și eu de ani de zile, adică mâncarea, mișcarea, somnul și mai puțin alcool.”

Pentru anumite forme avansate există și tratament medicamentos

Documentul românesc merge mai departe și solicită existența accesului la resmetirom, pentru adulții eligibili cu MASH non-cirotic și fibroză F2–F3. Acest punct apare explicit printre măsurile propuse în lucrarea publicată în JGLD.

Pautov precizează însă că nu vorbim despre un medicament destinat oricui descoperă că are ficat gras:

„Iar pentru formele avansate, hepatologii cer ca România să aibă acces la primul medicament aprobat în Europa pentru boala asta, resmetirom, la pacienți atent selecționați de medici.”

Ficatul poate suferi mult timp în tăcere

Mesajul cu care Mihail Pautov își încheie explicația este probabil și cel mai important pentru public: absența durerii nu înseamnă automat că ficatul este sănătos.

MASLD poate fi descoperită înainte de apariția complicațiilor, iar tocmai identificarea persoanelor cu risc crescut și evaluarea fibrozei reprezintă unele dintre obiectivele principale ale noului document românesc.

Pautov o spune mult mai simplu:

„Ce aș vrea să reții e că ficatul iartă mai mult decât orice alt organ și se reface remarcabil dacă îl prinzi devreme, numai că el nu te anunță niciodată când începe să cedeze.”

Și încheie cu o formulare care rezumă întreaga problemă:

„Nu doare, e cuminte, și tocmai de aceea trebuie să îl întrebi tu.”

CITEȘTE ȘI: Părinții nu-ți spun tot ca să nu te îngrijoreze! Mihail Pautov explică ce poți face înainte să fie prea târziu

Medicul Mihail Pautov le spune românilor să uite de ceaiuri când îi „supără bila”. Când sfatul bunicii trebuie înlocuit cu fuga la medic