Escapada de weekend pe care mulți bucureșteni o ratează! Ai castel, muzee, istorie, lac și munte la doi pași

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Pentru mulți români care pleacă din București către munte, Câmpina este mai degrabă un nume întâlnit pe indicatoarele de pe DN1 decât o destinație în sine, însă orașul prahovean ascunde suficientă istorie pentru o excursie de o zi sau chiar pentru un weekend întreg. Câmpina este, de fapt, una dintre acele destinații aflate foarte aproape de București pe lângă care poți trece de zeci de ori fără să bănuiești câte povești se ascund în spatele clădirilor sale.

Aici se află misteriosul Castel Iulia Hașdeu, ridicat de B.P. Hașdeu după moartea fiicei sale, casa în care Nicolae Grigorescu și-a petrecut ultimii ani din viață, monumente rămase din perioada spectaculoasă în care petrolul a transformat Câmpina într-un centru industrial important, dar și drumuri care duc rapid către Brebu, Telega, Valea Doftanei și lacul Paltinu.

Câmpina, pe vechiul drum către Transilvania

Povestea Câmpinei este mult mai veche decât epoca în care orașul a devenit sinonim cu industria petrolieră. Poziția sa pe drumul comercial care lega Țara Românească de Transilvania i-a oferit importanță, iar în secolele următoare localitatea s-a dezvoltat treptat, devenind oraș liber în 1783 și primind dreptul de a organiza târg în 1799.

Secolul al XIX-lea avea însă să schimbe radical destinul locului. Petrolul a atras capital, specialiști și întreprinzători, iar Câmpina s-a transformat dintr-un oraș provincial într-unul dintre centrele importante ale industriei petroliere românești.

În 1861 a fost introdus iluminatul public cu felinare alimentate cu petrol lampant, în 1879 a intrat în funcțiune calea ferată Ploiești-Predeal, cu gară la Câmpina, iar în 1887 a fost săpată aici prima sondă petrolieră a orașului. Trei ani mai târziu se constituia la Câmpina prima schelă petroliferă din țară.

Aici funcționa una dintre marile rafinării ale Europei

Momentul spectaculos avea să vină în 1897, când a intrat în funcțiune rafinăria societății Steaua Română. Potrivit istoricului publicat de Primăria Câmpina, la vremea respectivă rafinăria era considerată cea mai mare din Europa și cea mai modernă din lume, având inițial o capacitate de prelucrare de 1.200 de tone pe zi.

Orașul devenise un adevărat laborator al modernizării. În 1899, o hidrocentrală amenajată pe râul Prahova producea electricitate utilizată la săparea sondelor, iar în 1907, la o sondă din schela Câmpina, era experimentată pentru prima dată în România metoda gaz-lift pentru extracția țițeiului. În 1904 fusese înființată aici și o școală superioară de extracție petrolieră.

Această perioadă explică inclusiv arhitectura unor case și vile ale orașului, ridicate într-o epocă în care petrolul aducea bani, ingineri și industriași la Câmpina.

Castelul Iulia Hașdeu, o construcție unică

Cel mai cunoscut obiectiv turistic al Câmpinei rămâne Castelul Iulia Hașdeu, actualul Muzeu Memorial „B.P. Hașdeu”. Povestea lui începe cu una dintre marile tragedii din viața savantului Bogdan Petriceicu Hașdeu. Fiica sa, Iulia, considerată un copil cu aptitudini intelectuale și artistice excepționale, a murit foarte tânără, iar pierderea a schimbat profund viața tatălui său.

Între 1893 și 1896, Hașdeu a construit la Câmpina castelul dedicat memoriei fiicei sale. Clădirea a fost concepută ca un adevărat templu simbolic și este strâns legată de interesul pe care savantul l-a dezvoltat pentru spiritism după moartea Iuliei.

Construcția este plină de simboluri: turnuri masive din piatră, elemente decorative, oglinzi și încăperi asociate experiențelor spiritiste ale lui Hașdeu. Tocmai amestecul dintre arhitectură, tragedia familiei și preocupările ezoterice ale savantului a transformat castelul într-unul dintre cele mai neobișnuite muzee memoriale din România.

Nicolae Grigorescu și-a petrecut ultimii ani la Câmpina

La numai câteva minute de Castelul Iulia Hașdeu se găsește un alt loc fundamental pentru cultura română: Muzeul Memorial „Nicolae Grigorescu”. Pictorul a ales Câmpina pentru ultimii ani ai vieții, iar muzeul păstrează astăzi mobilier, obiecte personale, fotografii, documente și lucrări care permit vizitatorului să intre în universul său.

Grigorescu a murit la Câmpina în iulie 1907, iar o lună mai târziu avea să moară și B.P. Hașdeu. Astfel, într-un singur oraș și la distanță relativ mică unul de celălalt se găsesc astăzi locurile memoriale ale două dintre marile personalități ale culturii române de la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Pentru turist, cele două muzee oferă experiențe complet diferite. Casa lui Grigorescu vorbește despre pictură, viață cotidiană și universul artistic al maestrului, în timp ce Castelul Iulia Hașdeu duce vizitatorul într-o lume a simbolurilor, durerii, misterului și încercării unui tată de a păstra legătura cu fiica pierdută.

Casa cu Grifoni și urmele perioadei de glorie a petrolului

Câmpina merită descoperită și la pas, pentru că orașul păstrează monumente care amintesc de prosperitatea adusă de industria petrolieră.

Printre acestea se numără Casa cu Grifoni, asociată petrolistului Gheorghe Ștefănescu. Istoria oficială a orașului consemnează că proprietatea dispunea de propria instalație electrică și a fost prima casă din Câmpina iluminată electric.

În lista monumentelor istorice ale orașului apar, alături de Castelul Iulia Hașdeu și Casa Memorială Nicolae Grigorescu, Biserica „Adormirea Maicii Domnului” – de la Han, Casa cu Grifoni, Biserica „Sfântul Nicolae” a fostului schit Slobozia și stăreția fostului schit.

Biserica de la Han, una dintre clădirile vechi ale Câmpinei

Un alt obiectiv care merită inclus într-o plimbare prin oraș este Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, cunoscută drept Biserica de la Han.

Monumentul datează din prima jumătate a secolului al XIX-lea și a trecut prin incendii, cutremure, bombardamente și mai multe intervenții de restaurare. Strategia locală de dezvoltare a Câmpinei o datează în 1828 și o prezintă drept cea mai veche construcție păstrată a orașului.

Vizitarea ei poate completa foarte bine traseul Hasdeu–Grigorescu, pentru că oferă o imagine a Câmpinei dinaintea exploziei industriale provocate de petrol.

La câțiva kilometri se află Brebu

Unul dintre avantajele Câmpinei este că orașul poate deveni punctul de plecare pentru explorarea unei zone mult mai largi.

La Brebu se află Muzeul „Casa Domnească”, într-un ansamblu medieval legat de domnia lui Matei Basarab. Casa Domnească este menționată începând din 1640, iar complexul a îndeplinit atât rol de reședință domnească, cât și funcții defensive și religioase.

Ansamblul, biserica și atmosfera satului schimbă complet registrul excursiei: după Câmpina industrială și intelectuală a secolului al XIX-lea, turistul ajunge într-un loc care păstrează memoria secolului al XVII-lea.

Poți continua spre lacul Paltinu și Valea Doftanei

După Brebu, drumul poate continua spre Valea Doftanei, una dintre cele mai frumoase zone din apropierea Câmpinei.

Peisajul se schimbă treptat, dealurile lasă loc unei atmosfere tot mai apropiate de cea montană, iar lacul de acumulare Paltinu devine principalul punct de atracție. Pentru cei care vor să prelungească excursia, traseul poate continua către Teșila și Trăisteni.

Astfel, într-o singură zi poți combina muzee și monumente istorice cu sate prahovene și peisaje naturale, fără să urmezi traseul turistic clasic către Sinaia și Bușteni.

Telega, sarea și o altă bucată de istorie

O altă variantă este drumul către Telega, localitate legată istoric de exploatarea sării. Importanța acestei activități era atât de mare încât în 1883 a fost construită calea ferată Câmpina–Telega pentru transportarea sării din zonă.

În apropiere se află și fostul penitenciar Doftana, unul dintre locurile cunoscute ale istoriei politice românești din prima jumătate a secolului XX. Starea și accesibilitatea obiectivului trebuie însă verificate înaintea unei eventuale vizite.

Și Aurel Vlaicu și-a legat destinul de această zonă

La Bănești, foarte aproape de Câmpina, se găsește locul legat de ultimul zbor al lui Aurel Vlaicu. La 13 septembrie 1913, aviatorul român s-a prăbușit aici cu avionul construit de el, în timpul tentativei sale de a traversa Carpații.

Este unul dintre acele locuri pe lângă care poți trece fără să știi că acolo s-a petrecut un episod important din istoria aviației românești.

Cum poți vedea Câmpina într-o singură zi

Pentru o excursie de o zi, traseul poate începe dimineața cu Castelul Iulia Hașdeu, urmat de Muzeul Memorial Nicolae Grigorescu și de o plimbare prin oraș pentru Biserica de la Han și clădirile istorice rămase din perioada de prosperitate petrolieră.

După prânz, traseul poate continua către Brebu și Casa Domnească, iar ultimele ore ale zilei pot fi rezervate pentru Valea Doftanei și lacul Paltinu. Cei care au două zile la dispoziție pot păstra prima zi pentru Câmpina și muzeele sale, iar a doua pentru circuitul Brebu–Valea Doftanei–Paltinu sau pentru o incursiune spre Telega.

Câmpina nu are monumentalitatea Peleșului și nici forfota stațiunilor de pe Valea Prahovei dar acesta este farmecul său. Într-un spațiu relativ restrâns se întâlnesc povestea unui tată care a ridicat un castel pentru fiica pierdută, ultimii ani ai lui Nicolae Grigorescu, începuturile spectaculoase ale industriei petroliere românești, monumente medievale aflate la câțiva kilometri și drumuri care ajung repede în peisajul de la poalele munților.

CITEȘTE ȘI: Pământul „fierbe”, flăcările ies din sol, iar pietrele par că au viață! Ținutul spectaculos din România pe care trebuie să-l vezi

Vacanța-surpriză a toamnei! Zbori direct din București și descoperi o țară cu temple antice, vin bun și peisaje de pus în ramă