România a pierdut unul dintre ultimii săi mari veterani ai celui de-Al Doilea Război Mondial. Generalul de brigadă în retragere Ștefan Dimofte s-a stins din viață la vârsta de 104 ani, lăsând în urmă o viață dedicată Armatei Române, comunității și păstrării memoriei celor care au luptat pentru țară.
Decorat pentru vitejie și respectat de generații întregi de militari, acesta a rămas până la final un simbol al onoarei și al sacrificiului.
Vestea morții generalului în retragere Ștefan Dimofte a fost anunțată sâmbătă de Forțele Terestre Române.
„Drum lin către stele, domnule General (rtr.) Ștefan Dimofte! România se desparte de unul dintre ultimii săi mari eroi. La venerabila vârstă de 104 ani, Generalul Ștefan Dimofte, veteran de război și simbol al onoarei, curajului și iubirii de țară, a plecat dintre noi”, au transmis reprezentanții instituției.
Mesajul de rămas-bun subliniază contribuția sa excepțională atât pe câmpul de luptă, cât și în deceniile care au urmat războiului.
Ștefan Dimofte a participat la luptele din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și a servit cu demnitate Armata Română într-una dintre cele mai dificile perioade din istoria țării.
Potrivit Forțelor Terestre, veteranul a fost decorat pentru vitejie și și-a dedicat întreaga viață slujirii Patriei și comunității.
„În urma sa rămâne nu doar o biografie impresionantă, ci o adevărată lecție despre sacrificiu, credință, modestie și dragoste de neam. România își pleacă fruntea în fața unui om care a scris istorie prin fapte, nu prin cuvinte. Veșnică recunoștință pentru tot ce ați oferit acestei țări”, se mai arată în mesajul de condoleanțe.
Generalul de brigadă (rtr.) Dimofte Gheorghe Ștefan s-a născut la 15 martie 1922 în fosta comună Gloduri, astăzi Izvorul Berheciului, județul Bacău.
A fost al șaptelea copil al familiei Gheorghe și Maria Dimofte. A urmat școala primară în localitatea natală, apoi Școala Normală „Vasile Lupu” din Iași.
În toamna anului 1939 a fost admis la Școala Militară de Maiștri Militari Armurieri de pe lângă Arsenalul Armatei și, în paralel, a urmat cursurile liceului industrial.
„Am dat bacalaureatul în anul 1942, absolvind printre primii liceul. Pe 1 martie 1944 am plecat pe front. Am ajuns la Turnu Măgurele, apoi la Galați, Tecuci, Bârlad și Iași. Ne-am apropiat de Basarabia, unde războiul cu rușii era în plină desfășurare”, povestea veteranul într-un interviu acordat cu ani în urmă.
După 23 august 1944, destinul său militar a continuat pe Frontul de Vest.
„După 23 august 1944 am primit ordin să mergem la bateriile care se retrăgeau. Pe toate drumurile erau mașini și armament de fabricație germană, abandonate. În perioada 1944-1945 am luptat pe Frontul de Vest, în Ardeal, Ungaria și Cehoslovacia și, cu voia lui Dumnezeu, am scăpat teafăr și nevătămat”, își amintea generalul.
Pentru faptele de arme săvârșite în timpul războiului a fost decorat cu Medalia „Bărbăție și Credință” și Medalia „Serviciul Credincios”.
După încheierea conflictului, Ștefan Dimofte și-a continuat pregătirea militară.
În anul 1950 a absolvit Școala Militară de Ofițeri Armament și Muniții din București, primind gradul de locotenent. A urmat apoi cariera militară timp de opt ani.
După trecerea în rezervă, a lucrat ca inspector în cadrul Oficiului Județean de Muncă Iași până la pensionare.
Nici după retragerea din activitate nu a renunțat la implicarea publică. A activat în cadrul Filialei Județene Iași a Asociației Naționale a Veteranilor de Război, unde a ocupat funcția de președinte și a fost unul dintre cei mai activi susținători ai veteranilor.
De-a lungul vieții, generalul Ștefan Dimofte a primit numeroase distincții și recunoașteri.
A fost declarat Cetățean de Onoare al municipiului Iași și al comunei Rădășeni din județul Suceava.
Prin dispariția sa, România pierde unul dintre ultimii martori direcți ai celui de-Al Doilea Război Mondial, un om care a traversat mai bine de un secol de istorie și care a rămas până la final un exemplu de curaj, modestie și devotament față de țară.
Mihai Constantin Ene, un tânăr de 28 de ani din Buzău, a murit înecat. Apelul făcut de apropiați