Amor in anii ’20! Cum se iubeau bucurestenii cu ajutorul tigaretei!

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Intr-o perioada cand romantismul era in floare, pe bulevardele cochete din Bucurestii de alta data, domnii erau puternic incercati de eterna intrebare: „Ma aplec sa ii sarut mana, sau ii duc mana spre buze”.

In anii ’20, aristocratia era puternic influentata de elitele pariziene si de cele vieneze. Astfel, scriitoarea Ioana Parvulescu, doctor in literatura de mai bine de 15 ani, zugraveste in cartea ei „Intoarcere in Bucurestiul Interbelic” un adevarat ritual al domnitelor vremii prin care acestea se lasau, sau nu, curtate in cafenele. „Catva pariziene au infiintat de curand un club secret de fumatoare al carui mobil este stabilirea unui mijloc de a comunica unui barbat, cu ajutorul tigaretei, impresia pe care le-o face”.

Conform autoarei, artista Loulou Savu, de la Carabus (actrita de teatru in trupa lui Constantin Tanase) decripteaza pentru bucurestence codul „de import” frantuzesc. „Tigara tinuta strans intre buzele rujate, stranse, cu conturul de inima imbufnat, inseamna ‘Nu-mi placi’, in timp ce daca o tii intre degete, cu zambetul meditativ in acord direct cu privirea, sunt sanse, caci gestul inseamna ‘Sa ma mai gandesc’.

–––––––––––––––––––––––––––––––––

CITESTE SI:

CANCAN DE ODINIOARA. Ce se vindea la mica publicitate in urma cu 111 ani!

CANCAN DE ODINIOARA. Cum si-a capatat Caragiale renumele de spargator de cupluri si ce prietenii a distrus din pricina femeilor

–––––––––––––––––––––––––––––––––

Tot cu tigareta se mai poate spune ‘Ma interesezi’, ‘Poate’, ‘Nu ma interesezi’, ‘Imi placi’, ‘In orice caz asteapta-ma’ si chiar ‘Ai parale'”, explica acesta din urma uzantele amoroase ale vremii.

Puternica influenta a Parisului transforma societatea bucuresteana intr-una mai permisiva (desigur incomparabila cu cea de azi). Astfel, atat gazetele vremii cat si femeile incep sa vorbeasca mai deschis despre amoruri interzise, iar barbatii nu isi mai tin iubitele ascunse, ci se afiseaza cu ele la brat (lucru considerat tabu pana atunci).

Scriitoarea Ioana Parvulescu vorbeste chiar si despre doamnele mai emancipate care au deja pregatita o mica geanta de voiaj cu toate cele trebuincioase pentru „lucrul acela” care se petrece „en ville”. „Bolile pe care tot frumoasa zeita a dragostei, Venera, le aduce sunt acum, gratie noilor medicamente printre care si celebrul ‘Salvarsan’ (n.r eficient in tratarea sifilisului si a bolii somnului), vindecabile.”, povesteste scriitoarea. Farmaciile sau mai bine zis drogheriile trateaza cu maxima seriozitate subiectul si afiseaza in vitrina primele afise de educatie sexuala.

Bulevardele sunt pline de „procuristii lui Cupidon”, curieri, de cele mai multe ori baieti tineri, care stau la orice colt de strada (usor de recunoscut dupa sepcile lor rosii) care asigura curieratul scrisorilor de dragoste in orice colt al Bucurestiului.

Gazetele vremii publica statistici cel putin amuzante. Astfel, una dintre ele publica un articol din care bucurestenii afla ca un cuplu de indragostiti se saruta la fiecare patru minute iar ca femeia intreaba in medie la 10 minute „Ma iubesti”, apoi ca are 35 de crize de gelozie pe saptamana, in timp ce barbatul are doar 23 de crize de nervi, pe acelasi interval de timp.

Livius Ionescu