Starea de sănătate a Papei Francisc s-a ameliorat în ultimele zile și există speranțe că acesta va reveni curând la muncă. Totuși, în cazul unui deces, Suveranul Pontif lasă în urmă o avere impresionantă, în mare parte clădită din donații!
Papa Francisc a fost internat pe 14 februarie, după ce a acuzat dificultăți în respirație, iar ulterior a fost diagnosticat cu pneumonie. Starea sa de sănătate a trecut de la critică la stabilă, iar luni și-a reluat atribuțiile de serviciu de pe patul de spital.
Chiar dacă religia catolică prevede sărăcia ca formă fundamentală de propovăduire a credinței, banii joacă un rol important în dinamica economică a Vaticanului. Așa se face că deși încasează un salariu net lunar de 2.500 de euro, Papa Francisc a renunțat la acest venit încă de când a fost numit în funcție. Cu toate acestea, sursele sale de finanțare nu se opresc aici.

Anual, din donații, sunt colectate peste 100 de milioane de euro într-un fond special, destinat acțiunilor caritabile, notează Tag24. Suveranul Pontif are acces exclusiv la acest depozit.
În total, Sfântul Scaun gestionează peste 5 miliarde de euro în active financiare, dar averea reală este imposibil de calculat. Cu toate acestea, se estimează că patrimoniul mondial al bisericii catolice depășește 2.000 de miliarde de euro.
Papa Francisc, slăbit de boală, insistă pentru reforme financiare. Și are motive serioase să o facă.
Vaticanul stă pe o comoară de proporții biblice: aproximativ 60.350 de tone de aur, sau 30,2% din tot aurul extras vreodată pe glob. Locația unde este depozitat aurul nu este pe deplin cunoscută și nici măcar Papa Francisc nu cunoaște exact toate detaliile, fiind unul dintre cele mai bine păstrate secrete din lume.
Procesul de alegere al unui nou Papă este complex. Dacă Francisc moare, toate bunurile sale sunt transferate automat către biserică, neavând moștenitori direcți.
După nouă zile de doliu, timp în care Papa este înmormântat, urmează alegerea noului lider. Toți cei 252 de cardinali din întreaga lume vor fi chemați la Roma pentru alegerile papale, numite Conclav. Noul Papă este hotărât printr-un vot, la care poate participa până la 115 cardinali, relatează The Sun.
Cu toate că adoptă votul democratic, există discuții secrete între cardinali despre cine ar trebui să fie următorul succesor. Apoi votul începe în Capela Sixtină a Vaticanului și continuă până când se ajunge la un consens.
În situația în care nu există un consens după 12 zile, atunci un nou Papă poate fi numit cu mai mult de 50% din voturi.
Citește și: Papa Francisc, mesaj de pe patul de spital! „În ultimele zile am…”