Nu animalele de pradă uriașe reprezintă cea mai mare amenințare pentru oameni. În realitate, una dintre creaturile asociate cu cele mai multe victime anual este atât de mică încât poate trece cu ușurință neobservată. Mai mult, nu este nevoie de aventuri în zone izolate pentru a intra în contact cu ea, deoarece poate fi întâlnită chiar și în apropierea caselor.
Deși este unul dintre cele mai mici animale cu care oamenii intră în contact, țânțarul este considerat de CDC drept cea mai periculoasă specie pentru oameni în ceea ce privește numărul de victime. Impactul său este legat nu de înțepătura în sine, ci de bolile pe care le poate transmite.
Un țânțar adult trăiește, în general, doar câteva săptămâni, însă în această perioadă femelele se pot hrăni cu sânge și pot răspândi diferiți agenți patogeni. Astfel, insecta poate contribui la apariția și răspândirea unor boli grave, afectând populații întregi într-un timp relativ scurt.
Dintre bolile răspândite prin înțepătura țânțarilor, malaria continuă să aibă cel mai greu bilanț. Potrivit celor mai recente date ale Organizației Mondiale a Sănătății, în 2024 au fost înregistrate aproximativ 282 de milioane de cazuri la nivel mondial, iar numărul deceselor a ajuns la circa 610.000. Cea mai mare parte a poverii este concentrată în Africa, unde au fost raportate 95% dintre decese. Copiii cu vârsta sub cinci ani reprezintă categoria cea mai expusă.

În același timp, febra dengue continuă să se extindă în numeroase regiuni ale lumii. Infecția virală poate debuta cu febră, dureri de cap și dureri musculare sau articulare. Pe de altă parte, formele severe pot evolua către complicații serioase, inclusiv hemoragii și afectarea organelor.
În 2024, OMS a primit raportări privind peste 14,4 milioane de cazuri de dengue și 11.201 decese, marcând unul dintre cele mai ample valuri de transmitere consemnate la nivel global.
Riscurile asociate țânțarilor nu se rezumă la regiunile tropicale. Virusul West Nile circulă și în Europa și America de Nord. În ultimii ani a fost raportată o creștere a cazurilor în mai multe zone europene.
În cele mai multe situații, infecția nu provoacă simptome sau se manifestă printr-o formă ușoară de febră. Totuși, aproximativ una din 150 de persoane infectate poate dezvolta o formă severă, care afectează sistemul nervos și poate duce la encefalită sau meningită, afecțiuni cu potențial letal.
Pe lista bolilor transmise de țânțari se află și febra galbenă, întâlnită în special în Africa și în anumite regiuni ale Americilor. OMS estimează că, anual, această infecție provoacă între 31.000 și 82.000 de decese, însă boala poate fi prevenită prin vaccinare. În formele severe, pacienții pot ajunge să sufere de icter, hemoragii, insuficiență de organe și șoc.
O altă afecțiune cu un impact important este encefalita japoneză, specifică în principal unor regiuni din Asia. Organizația Mondială a Sănătății estimează aproximativ 100.000 de cazuri clinice anual, iar în cazul pacienților care dezvoltă encefalită, boala poate fi fatală în până la 30% dintre situații. Printre supraviețuitori, o parte pot rămâne cu probleme neurologice, cognitive sau comportamentale pe termen lung.
CITEȘTE ȘI: Alertă sanitară în Europa! Virusul transmis de țânțari a ajuns și în România
Cum scapi de țânțari cu ingrediente naturale. Trucurile simple care te protejează vara