Câți ani va sta în închisoare criminalul din Moara de Vânt. Instanța a modificat condamnarea

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Curtea de Apel Târgu Mureș a modificat recent sentința pronunțată în dosarul cunoscutului caz de dublă omucidere din zona Moara de Vânt, în care este implicat studentul marocan Ahmed Sami El Bourkadi. Instanța de apel a decis înlocuirea pedepsei detențiunii pe viață cu o condamnare de 29 de ani de închisoare, menținând însă concluzia privind vinovăția acestuia în legătură cu faptele grave reținute de anchetatori.

Cazul a atras atenția opiniei publice încă de la început, fiind vorba despre moartea violentă a doi tineri, Youssef Ajniyah și Vanessa Burlacu, într-un incident petrecut în decembrie 2021. Ancheta a relevat că în locuința victimelor a avut loc un atac extrem de violent, în urma căruia au fost descoperite multiple urme de agresiune și indicii ale unei confruntări prelungite. Ancheta a inclus analize tehnice, expertize medico-legale și verificări ale comunicațiilor electronice, toate contribuind la reconstituirea evenimentelor.

Câți ani va sta în închisoare criminalul din Moara de Vânt

Pe parcursul procesului, instanțele au analizat în detaliu succesiunea faptelor din seara respectivă, stabilind că agresiunea a început la parterul imobilului și a continuat pe mai multe niveluri ale locuinței. Victima masculină ar fi încercat să se refugieze și să se sustragă atacului, însă a fost urmărită în interiorul casei. Ulterior, conflictul s-a extins în zona de la etaj, unde se afla și cea de-a doua victimă. Expertizele au indicat existența unor leziuni care sugerează o tentativă de apărare din partea persoanelor decedate, ceea ce a fost interpretat ca dovadă a unei confruntări directe.

În cadrul investigațiilor, autoritățile au exclus posibilitatea implicării altor persoane în comiterea faptelor, concluzionând că nu au fost identificate urme biologice, digitale sau video care să indice prezența unor complici sau a unor terți în locuință în momentul producerii tragediei. De asemenea, probele video și mesajele analizate au fost considerate relevante pentru stabilirea contextului în care s-au desfășurat evenimentele, acestea indicând prezența exclusivă a inculpatului în locuință în intervalul critic.

„Este posibil ca atitudinea victimei în momentul efectuării fotografiei să fi constituit un alt motiv de nemulţumire pentru inculpat, mai ales că acestuia nu îi plăcea să fie fotografiat”, potrivit hotărârii Curții de Apel.

Un element analizat de instanță a fost și comportamentul ulterior al inculpatului, în perioada imediat următoare evenimentelor. Acesta a fost descris în dosar ca fiind unul contradictoriu, incluzând utilizarea bunurilor aparținând victimelor și acțiuni care nu ar fi corespuns unui comportament tipic de fugă sau ascundere. Printre aceste acțiuni s-a numărat folosirea unor mijloace financiare ale victimelor pentru activități personale și păstrarea unor obiecte purtate în momentul comiterii faptelor, aspecte interpretate de judecători ca fiind relevante în analiza stării psihice și a reacțiilor de moment.

Instanța de apel a reconsiderat totodată evaluarea profilului psihologic al inculpatului, apreciind că faptele nu ar reflecta neapărat o conduită planificată și calculată, ci mai degrabă o succesiune de reacții impulsive desfășurate într-un context tensionat. În motivarea deciziei, s-a avut în vedere și ipoteza unei pierderi temporare a controlului comportamental, fără însă ca aceasta să excludă responsabilitatea penală.

CITEŞTE ŞI: Doliu în jandarmerie. Un angajat de 40 de ani a decedat după ce s-a prăbuşit brusc în timpul serviciului

Ministrul Mediului a făcut anunțul despre programul Casa Verde Fotovoltaice. Ce se va întâmpla anul acesta