În cea mai nouă ediție a podcast-ului „ALTCEVA cu Adrian Artene”, în rolul de invitat a fost chiar prof. Daniel Onofrei. Dialogul dintre cei doi a fost unul profund, aducând în discuție granița dintre științele exacte și spiritualitate. De asemenea, bărbatul, doctor în matematică aplicată povestește despre diferența dintre viața finită și cea infinită.
Sâmbătă, 13 iunie 2026, începând cu ora 19:00, fanii podcastului „ALTCEVA cu Adrian Artene” se pot bucura de un nou episod pe canalul de YouTube. De această dată, invitatul este prof. Daniel Onofrei. El are o carieră impresionantă, fiind profesor doctor în matematică. Experiența sa l-a dus peste hotare, mai exact în învățământul universitar american.
Încă din anul 2011, Daniel Onofrei își desfășoară activitatea la Universitatea din Houston, astfel că la nivel internațional este recunoscut ca doctor în matematică aplicată. Discuția a fost una profundă, mai ales că vorbește despre linia fină dintre spiritualitate și științele exacte.
În cadrul podcast-ului „ALTCEVA cu Adrian Artene”, Daniel Onofrei, doctor în matematică aplicată își spune părerea despre viața finită și cea infinită.
Adrian Artene: Domnule profesor, iată, așadar, că ni se deschide o poartă către nesfârșit, către infinit. Și vorbeam și despre credință și despre locul în care, la un moment dat, se oprește știința și începe credința. Discutam cu dumneavoastră deunăzi și îmi spuneați că matematica explică una dintre marile minuni biblice. Mă refer la hrănirea celor cinci mii de persoane care se aflau la marginea mării Galilei și cărora Iisus le-a împărțit cinci pâini și opt pești. Toate cele patru Evanghelii amintesc de asta. Cum explică matematica acest lucru?
Prof. Daniel Onofrei: N-aș spune neapărat că explică, pentru că încă o dată, cred că metafizicul nu poate fi explicat rațional, dar în orice caz, ceea ce am să povestesc cred că ajută credinței. Matematica reușește prin paradoxul Banach–Tarski să creeze paradigma favorabilă acestei minuni. Paradoxul Banach–Tarski este numit paradox într-un mod foarte, foarte nepotrivit, pentru că este o teoremă demonstrată cu cap coadă, o teoremă matematică de tipologie, care are ca o consecință următorul fapt: că poți descompune matematic o bilă în trei dimensiuni, astfel încât, din părțile rezultate să poți compune două bile identice cu prima. De la bilă te poți duce la orice obiect tridimensional, deci pâinea, peștele. Ruperea însă, descompunerea presupune și mulțimi de măsură zero, mulțimi nenumărabile. E o descompunere care se bazează pe teoria mulțimilor, deci practic, ne creează teorema posibilității minunii, dar presupune Divinul. Adică presupune ipoteza că această posibilitate a acestei ruperi era la îndemâna lui Iisus, o rupere specială, în mulțimi speciale.
Adrian Artene: Există și alte tablouri unde matematica poate interveni să ne explice, ceea ce noi, aparent, nu ne explicăm la acest moment?
Prof. Daniel Onofrei: Da. În general infiniții mari și mici. Infinitul este foarte sensibil. Este foarte greu de înțeles. Acolo matematica are rezultate care invită la introspecție.
Podcastul integral poate fi urmărit aici: