Ce este fumatul pasiv? Ce efecte are fumatul la copii

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Nouă persoane din zece inhalează zilnic, involuntar, fum de ţigară în spaţiile publice (unde mai este permis fumatul, după adoptarea legii antifumat n.r), arată studiile de specialitate. Numai trei din zece sunt însă conştiente că fumează pasiv. Toate studiile au ajuns la aceeaşi concluzie: aerul care conţine fum de ţigară creează nefumătorilor aproape la fel de multe probleme de sănătate ca în cazul fumătorilor. Concentraţia de substanţe nocive precum amoniacul, monoxidul de carbon sau benzenul este de aproape 30 de ori mai mare în fumul degajat de capătul aprins al ţigării decât cea care ajunge în plămânii fumătorului când acesta trage din ţigară. Totuşi, pentru că aceste chimicale sunt „diluate” în aer, fumătorii pasivi nu inhalează o cantitate mai mare de substanţe decât cei care au acest viciu.

Efectele fumatului pasiv se pot resimţi după doar câteva minute de expunere la fum şi pot determina iritarea mucuaselor nazale, conjuctivale (ale ochilor) sau cele ale gâtului. Efectul este cu atât mai grav în cazul astmaticilor, care pot face imediat o criză. Efectele cronice apar după o expunere mai îndelungată, ca şi în cazul fumatului activ, la nivelul pielii mucoaselor şi evident, al plămânilor

Pe termen lung, fumătorii pasivi se expun riscului de bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC) şi de astm. Majoritatea cazurilor de astm diagnosticate la vârste adulte sunt consecinţa fumatului activ sau pasiv. Efectele asupra plămânilor nu se opresc însă aici. Potrivit specialiştilor de la Institutul de Cercetare a Cancerului din Marea Britanie, o persoană care locuieşte cu un fumător sau care inhalează zilnic la serviciu fum de ţigară este cu 30% mai predispusă la cancer pulmonar în comparaţie cu cineva care inhalează aer curat.

Pentru bebeluşi şi pentru copii, inhalarea aerului cu fum de ţigară este mult mai periculoasă decât pentru un adult, pentru că bebeluşii şi copii au organe insuficient formate şi sunt mult mai sensibili. După doar cinci minute de inhalare de fum de ţigară, pot să apară tusea şi respiraţia şuierătoare.

Expunerea îndelungată la fum le poate provoca celor mici bronşită, astm şi otită medie şi poate favoriza apariţia pneumoniei. Specialiştii au constatat, de asemenea, că există o asociere directă între sindromul de moarte subită a bebeluşului şi expunerea la fum de ţigară în primele luni de viaţă.

Fumatul pasiv afectează şi sănătatea arterelor coronare. Persoanele care inhalează fum de ţigară au un risc cu 25% mai mare de a dezvolta o afecţiune coronariană. Fumul de ţigară antrenează formarea plăcilor de aterom pe arterele coronare şi îngustarea acestora. Specialiştii au observat că structura pereţilor vaselor de sânge se modifică după doar 30 de minute de fumat pasiv.