Visul de a avea propria locuință devine tot mai greu de atins pentru mulți români. Deși prețurile apartamentelor diferă de la un oraș la altul, realitatea din spatele cifrelor arată că, în unele zone ale țării, o familie trebuie să depună un efort uriaș pentru a-și permite o locuință. Datele publicate de Banca Națională a României scot la iveală diferențe care îi vor surprinde pe mulți.
Potrivit Raportului asupra stabilității financiare al BNR, un apartament cu două camere echivalează, teoretic, cu 6,8 ani de venituri în București. La polul opus se află Constanța, unde aceeași achiziție ajunge la aproximativ 12 ani de venituri, dacă nu este luată în calcul finanțarea prin credit.
Acest indicator nu înseamnă că o persoană poate cumpăra efectiv un apartament după șapte sau 12 ani de muncă. Calculul compară valoarea locuinței cu veniturile și arată câți ani de venit ar fi necesari dacă întreaga sumă câștigată ar merge exclusiv către cumpărarea apartamentului, fără alte cheltuieli.
La nivel național, situația pare să se fi îmbunătățit ușor. Dacă în 2024 erau necesari aproximativ opt ani pentru achiziția unui apartament cu două camere fără credit, în 2025 indicatorul a scăzut la 7,9 ani, pe fondul creșterii salariilor într-un ritm ceva mai rapid decât cel al prețurilor locuințelor.

Totuși, diferențele dintre marile orașe rămân semnificative. În timp ce Bucureștiul este cel mai accesibil din acest punct de vedere, Constanța continuă să fie unul dintre cele mai dificile orașe pentru cei care vor să devină proprietari.
Raportul BNR atrage atenția și asupra Brașovului, orașul unde accesibilitatea locuințelor s-a deteriorat cel mai mult într-un singur an. Acolo, prețurile apartamentelor au crescut cu aproximativ 28,6%, în timp ce salariile au avansat cu doar 6,2%. Practic, valoarea locuințelor a urcat de peste patru ori mai repede decât veniturile, ceea ce a redus considerabil șansele localnicilor de a cumpăra o casă.
În schimb, Cluj și Constanța au înregistrat o ușoară îmbunătățire a raportului dintre salarii și prețurile locuințelor. În Cluj, veniturile au crescut cu 10,9%, peste ritmul de 9,8% al scumpirii apartamentelor, iar în Constanța salariile au avansat cu 3,9%, în timp ce prețurile au urcat cu doar 1,7%. Chiar și așa, locuințele din Constanța rămân printre cele mai greu accesibile din România.
Piața imobiliară continuă să se scumpească într-un ritm peste media europeană. În ultimele trei luni din 2025, prețurile locuințelor din România au fost cu 6,7% mai mari decât în aceeași perioadă a anului anterior. Creșterea depășește media din zona euro, de 5,1%, și pe cea din Uniunea Europeană, de 5,5%.
În același timp, românii cumpără mai puține locuințe. Numărul tranzacțiilor a scăzut cu 5,4% în 2025 față de anul precedent, iar în primele luni din 2026 declinul a ajuns la 17,1%. Specialiștii pun această evoluție pe seama dezechilibrului dintre cerere și ofertă, dar și a modificărilor fiscale.
Un moment important a fost majorarea TVA-ului standard de la 19% la 21% și eliminarea cotei reduse pentru prima locuință. Aceste schimbări au determinat o parte dintre cumpărători să se orienteze către apartamentele vechi, considerate mai avantajoase din punct de vedere financiar.
Nici piața chiriilor nu oferă prea multă relaxare. Cererea pentru locuințe de închiriat a crescut cu 8%, în timp ce oferta s-a redus cu 17%. Chiar și în aceste condiții, chiria medie s-a menținut în jurul valorii de 530 de euro pe lună în primul trimestru din 2026.
VEZI ȘI: Apartamentul cu 3 camere care se vinde cu 1.190.000 de euro. Este în București și are 155 de metri pătrați
Apartament cu două camere în Bucureşti, la doar 60.000 de euro. Cum arată şi unde este situat