De ce trebuie să mănânci mere de Sfântul Ilie abia după ce sunt sfințite la biserică. Cine nu are voie să guste din ele înainte

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Pe 20 iulie, românii îl prăznuiesc pe Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul. În această zi, credincioșii duc la biserică mere, miere sau colaci, care sunt sfințite de preot la slujbă și apoi consumate sau date de pomană. Află mai multe detalii!

Mărul este pomul Sf. Ilie

În popor, mărul este considerat a fi pomul Sfântului Proroc Ilie. Credincioșii evită să mănânce aceste fructe văratice până la praznic, când sunt duse la biserică și sfințite de preot. În plus, aceștia evită să scuture sau să bată merele unele de altele, pentru a nu se forma furtuni mari, tunete, fulgere și grindină. Pe 20 iulie se duc la sfințit și faguri de miere și ceară, roadele stupilor celor care practică apicultură.

Mărul este un aliment complet, cu o valoare nutrițională de excepție. Este primul aliment care se introduce în meniul celor mici. Se digeră foarte ușor și nutrienții săi sunt asimilați complet de organism. Este considerat și un medicament natural complet, care ajută sistemul imunitar.

Merele conțin minerale și vitamine necesare corpului, precum și mulți antioxidanți. Este foarte important să le consumi cu tot cu coajă, pentru a beneficia de vitamina C.

Când se pot mânca primele mere din an

În popor, merele văratice – numite și „sântiliești” sau „merele Sfântului Ilie” – nu se mănâncă până de Sfântul Ilie. Acestea ar fi preferatele prorocului, motiv pentru care credincioșii așteaptă binecuvântarea sfântului de pe 20 iulie ca să le poată consuma.

Credincioșii cred că, dacă nu consumă mere înainte de ziua Sf. Ilie, țara va fi păzită de trăsnete. Cei care consumă mere înainte ar avea grădinile distruse de grindină.

Roadele pomilor sunt duse la biserică, unde sunt sfințite și apoi consumate, potrivit Creștinortodox.ro. Tradiția mai spune că părinții ai căror copii au încetat din viață nu au voie să mănânce mere până în această zi. Ei trebuie să dea de pomana mere, pentru ca sufletele morților să se odihnească, și abia apoi pot consuma și ei aceste fructe.

Unii credincioși cred că, dacă nu consumă mere până pe 20 iulie, vor avea parte de „mere din aur” pe lumea cealaltă, adică vor primi daruri mai presus de minte de la Dumnezeu. În plus, se crede că merele se păstrează mai bine și vor fi mai gustoase dacă se respectă tradiția.

Alții spun că cei care o încalcă vor culege mere pe lumea cealaltă o veșnicie, iar când vor dori să muște din ele se vor face nevăzute.

De ce trebuie să mănânci mere de Sfântul Ilie

În fiecare an, românii îl sărbătoresc pe Sfântul Proroc Ilie, aducătorul de ploi și roade. Este singurul proroc care are cruce roșie în calendarul creștin ortodox.

În unele zone, credincioșii obișnuiesc să ducă la biserică mere, colaci sau miere, care sunt sfințite în timpul slujbei. Aceste bucate sunt date apoi de pomană săracilor și se consumă în familie. Potrivit tradiției populare, ar aduce noroc și protecție.

Merele sunt, potrivit scrierilor, fructele preferate ale Sfântului Ilie. Se spune că cei care vor consuma mere sfințite pe 20 iulie vor fi sănătoși tot anul.

Obiceiuri de Sfântul Ilie

În această zi de sărbătoare, oamenii nu lucrau pentru a evita mânierea Sf. Ilie. Acesta ar fi aruncat cu grindină, fulgere și trăsnete asupra celor care nesocoteau tradiția. În unele zone, oamenii evitau să mănânce mere în această zi pentru ca grindina să nu aibă dimensiunea lor.

În zilele cu furtuni dinaintea sau după sărbătoarea Sf. Ilie, bătrânii spuneau că trebuie să închizi ușa și geamurile casei, pentru ca spiritele rele să nu intre.

O tradiție spune că, dacă te prinde ploaia de Sf. Ilie afară, nu teste bine să te adăpostești sub un carpen. Se spune că duhurile rele pe care prorocul le alungă se ascund în el.

Încă din bătrâni, se știa că nu este bine să te scalzi în râuri sau lacuri pe 20 iulie. Cei care încalcă această tradiție ar risca să plătească cu viața, fiind pedepsiți de Sfântul Ilie.

Se mai crede că busuiocul cules în această zi are puteri tămăduitoare și protectoare. Femeile îl adună dimineața și apoi îl duc la biserică, unde este sfințit de preot. Este folosit apoi pentru a prepara diverse leacuri și se pune la icoane, ca să fie casa protejată de rele. Unele frunze de busuioc se pun la uscat, pentru a fi folosit peste an. Altele sunt puse pe foc și cenușa rezultată este folosită în scopuri terapeutice.

În unele zone din țară, oamenii se adună pentru slujbe religioase în cinstea Sf. Ilie. Se roagă pentru ploaie și recolte bogate, pentru protecție împotriva incendiilor și calamități naturale.

Femeile pregătesc pachete din roadele obținute pe bătătură și le duc la biserică, unde le dau de pomană pentru morți. În unele zone, femeile chemau copii străini sub un măr, îl scuturau bine și dădeau de pomana fructele căzute, pentru sufletele copiilor morți.

Apicultorii recoltau mierea albinelor îmbrăcați în haine de sărbătoare, ajutați de un copil. Femeile nu aveau voie să intre în stupină în această zi. După ce terminau recoltarea, gustau din miere alături de familie și de vecini, iar unii se cinsteau cu țuică îndulcită cu aceasta. Se punea o masă festivă pentru a se asigura belșugul apicultorilor.

20 iulie este considerat a fi miezul verii pastorale și ciobanii aveau voie să coboare în sate, pentru prima dată după ce au urcat cu oile la stână. Ciobanii tineri le duceau iubitelor sau soțiilor furci din lemn pentru tors, pe care le lucrau cu migală pe munte.

Ce nume sărbătorim de Sf. Ilie

În această zi, sărbătorim toți românii care poartă numele Ilie, precum și derivatele lui:

• Ilie
• Iliuță
• Lică
• Eliade
• Ilieș, Iliuș
• Ile, Ilea, Iliescu, Ilașcu, Iloaie, Ilioaie
• Ilinca
• Eliana
• Ilia
• Lia, Liana

CITEȘTE ȘI:

De ce plouă des de Sfântul Ilie? Cum explică tradiția populară furtunile violente din iulie

Mesaje de Sfântul Ilie. Urări de „La mulți ani!” și felicitări pentru sărbătoriții zilei de azi