Anul acesta, Postul Adormirii Maicii Domnului sau Postul Sfintei Mării va începe pe data de 31 iulie, deoarece vinerea este zi de post. Credincioșii mai pot consuma alimente de dulce pe 30 iulie, când este Lăsata Secului. Află ce interdicții ai până pe 15 august!
În mod normal, prima zi de post este 1 august și ultima este 14 august. Anul acesta, deoarece 31 iulie cade într-o zi de vineri – zi de post notată în calendarul ortodox, Postul Sfintei Mării va începe cu o zi mai devreme.
Credincioși vor profita de Lăsata secului, care anul acesta se mută pe 30 iulie, pentru a consuma alimentele de dulce preferate înainte de cele două săptămâni de post. În această zi, tradiția spune că trebuie să organizăm o masă îmbelșugată și să ne chemăm rudele și vecinii pentru a cina.
Această perioadă de post, cunoscută și ca „Paştile verii”, are câteva reguli stricte pe care credincioșii le respectă an de an.
Această perioadă scurtă de post este cunoscută pentru severitatea sa, fiind comparată mereu cu Postul Paștelui. Timp de două săptămâni, credincioșii trebuie să renunțe la carne, ouă și produse lactate. Uleiul și vinul pot fi consumate doar în patru zile – în weekenduri, iar peștele doar pe 6 august – de Schimbarea la Față a Domnului.
Credincioșii trebuie să țină post spiritual, nu doar trupesc. Aceștia sunt sfătuiți de preoți să renunțe la certuri, la relații intime, petreceri, bârfe, fapte rele sau alte vicii și excese. Tradiția din popor spune că trebuie să facem pace cu cei din jurul nostru, mai ales cu familia, pentru a ne merge bine tot anul.
În fiecare zi din acest post, în bisericile din România se săvârșește paraclisul Maicii Domnului. Acesta nu se citește în serile de sâmbătă și în ajunul sărbătorii Schimbarea la Față a Domnului, când preoții țin slujba Vecerniei.
O tradiție din popor spune că femeile gravide care țin tot Postul Adormirii Maici Domnului și se roagă la ea zi de zi vor avea o naștere ușoară. Cele care nu o vor face vor avea parte de necazuri.
Fetele nemăritate țin post și se roagă zilnic la Maica Domnului pentru a primi un soț bun.
Văduvele aprind 15 lumânări, câte una pe zi, pentru sufletele celor trecuți în neființă.
În această perioadă, creștinii se roagă zilnic la Maica Domnului și încearcă să facă multe fapte bune.
Credincioșii țin tot postul pentru a fi sănătoși, a avea o căsnicie fericită, pentru a se vindeca de boli și a fi protejați de rele.
Un obicei mai vechi prezice și vremea din toamna următoare: dacă de Sfântă Maria Mare vor înflori trandafirii, toamna va fi blândă și lungă.
În zonele de munte, în primele zile din post se sfințesc livezile, grădinile și stupii, pentru ca recolta să fie binecuvântată și ferită de dăunători sau intemperii.
Se adună multe plante de leac în această perioadă și se pun la uscat, deoarece se consideră că sunt mai „curate” și mai eficiente în leacuri băbești și ceaiuri.
Ultima zi de post este, de regulă, 14 august. Dacă ziua de 15 august pică într-o zi de miercuri sau de vineri, postul se prelungește cu o zi și credincioșii pot consuma alimente de dulce abia pe 16 august.
În această zi de mare sărbătoare, se organizează procesiuni, pelerinaje sau slujbe speciale. Toate bisericile cu hramul Sfintei Mării sunt cele mai vizitate în ziua de 15 august.
Cei care se roagă cu credință la Maica Domnului vor fi feriți de boală și de necazuri tot anul.
În ziua de Adormirea Maicii Domnului se vor duce la biserică struguri și prune din noua recoltă, precum și alte alimente pregătite de gospodine. După ce sunt sfințite, acestea se vor da de pomană celor nevoiași.
În Maramureș, gospodinele pregătesc colăcei pentru a-i duce la biserică, spre sfințire. Apoi se dau de pomană copiilor sau vecinilor pentru sufletele celor vii și morți.
În satele din Țara Lăpușului și din zona Sighetului, bătrânii obișnuiau să aprindă lumânări în curte în ajunul Adormirii Maicii Domnului. Alegeau să poarte haine închise la culoare, în semn de doliu.
În Bucovina, femeile duc la biserică fructe de sezon – prune, mere, struguri și pere – pentru a fi sfințite la slujbă și apoi date de pomană. Se spunea că gestul le va aduce sănătate pentru ele și familie, dar și recolte bogate în următorul an.
Tot în Bucovina, copiii nu au voie să se joace în fața case în ziua praznicului „pentru a nu o supăra pe Maica Domnului”.
În Oltenia, în ajunul Adormirii Maici Domnului, tinerele nemăritate practică obiceiul „uitatului în fântână”. Se duc pe furiș la o fântână „curată” și acolo se roagă Maicii Domnului să le arate chipul ursitului lor în vis.
În ziua Adormirii Maicii Domnului nu se coase, nu se spală și nu se sapă deloc în grădină. Cine nu respectă aceste reguli va atrage asupra sa sau a gospodăriei boala și ghinionul.
În Muntenia, credincioșii aprind câte o lumânare pentru fiecare membru viu al familiei, cu speranța că Maica Domnului o să-i apere de boli și rele.
În ziua de Sfânta Maria se pun flori la icoana acesteia, pentru a deveni bune de leac.
Cine va ține tot postul și va merge la biserică în ziua praznicului va primi un semn de la Dumnezeu, un vis „luminat”, în care i se va arăta calea corectă în viață.
Tradiția populară spune că apele se răcesc după data de 15 august. Tot acum, bărbații schimbă pălăria cu căciula, cum temperaturile încep să scadă. Înainte, cei care mai purtau pălărie pe 15 august deveneau subiect de glume.
Începând cu 15 august, se deschide iar sezonul nunților și al botezurilor, care ține până la Postul Crăciunului.
Tot în această perioadă începe organizarea târgurilor de toamnă.
CITEȘTE ȘI:
Tradiții de Lăsata Secului pentru Postul Adormirii Maicii Domnului. Ce trebuie să faci pe 30 iulie
De ce Postul Sântămăriei este la fel de aspru ca Postul Mare. Când avem dezlegare la pește în august