Iran, atac fără precedent cu sute de drone asupra Israelului! Ce spune Klaus Iohannis + ce români vor fi chemaţi, în caz de război

Atac fără precedent asupra Israelului! Sâmbătă seara, 13 aprilie, Iran a lansat sute de drone și rachete de croazieră către statul evreu. Președintele României, Klaus Iohannis, a reacționat în urma celor întâmplate. De asemenea, aflați în articol cine sunt românii care vor fi chemați, în caz de război. Generalul în rezervă al armatei române, Virgil Bălăceanu a oferit explicații în acest sens.

Iranul a lansat dronele și rachetele, de fapt, ca un răspuns, după ce în data de 1 aprilie o clădire diplomatică din capitala siriană Damasc a fost atacată. În urma celor întâmplate, o înaltă personalitate din cadrul Gărzilor Revoluționare Islamice și alți opt ofițeri au fost uciși.

Citește și: STATELE NATO CARE SE PREGĂTESC DE CE ESTE MAI RĂU. CUM VREA SUA SĂ ASIGURE ALIAȚILOR PROTECȚIE ÎN FAȚA UNUI POSIBIL RĂZBOI CU RUSIA

Israel a reușit să se apere de atacul Iranului cu ajutorul SUA

În jurul orei locale 2.00 (ora 01.00, ora României), sirenele au răsunat pe întregul teritoriu al Israelului, iar sistemele de apărare au intrat în funcțiune. Țara a primit ajutor din partea SUA. Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a declarat că forțele americane au interceptat “zeci de rachete și UAV-uri (vehicule aeriene fără pilot) în drum spre Israel”. De altfel, un purtător de cuvânt al armatei israeliene a susținut că 99% din cele peste 300 de rachete și drone au fost interceptate.

Cât a costat ținuta lui Carmen Iohannis la Paris. Ce greșeală minoră a...

De ce erau românii mai slabi pe vremea lui Ceaușescu. Doctorul Adrian Copcea...

Yoav Gallant, ministrul israelian al apărării, a explicat că ”au fost provocate puține pagube”. De asemenea, președintele american Joe Biden a ținut să laude activitatea personalului militar american care a ajutat la apărarea Israelului. Mai mult decât atât, a anunțat că duminică, 14 aprilie, va convoca o reuniune a liderilor G7, un forum internațional al guvernelor următoarelor state: Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și Statele Unite ale Americii.

„Mâine, îi voi convoca pe colegii mei lideri din G7 pentru a coordona un răspuns diplomatic unitar la atacul neruşinat al Iranului. Echipa mea va colabora cu omologii din regiune. Şi vom rămâne în legătură strânsă cu liderii Israelului.

Şi, deşi nu am văzut atacuri asupra forţelor şi centrelor noastre astăzi, vom rămâne vigilenţi la toate ameninţările şi nu vom ezita să luăm toate măsurile necesare pentru a ne proteja oamenii.”, a declarat, sâmbătă, Joe Biden.

Mesajul lui Klaus Iohannis, după ce Iran a atacat Israelul

Duminică dimineața, 14 aprilie, președintele României, Klaus Iohannis, a transmis un mesaj, în urma celor întâmplate în Israel. Șeful statului român a condamnat atacul lansat de Iran și a făcut un apel public pentru evitarea escaladării conflictului din Orientul Mijlociu.

„România condamnă în cei mai fermi termeni atacul Iranului împotriva Israelului. Suntem în deplină solidaritate cu poporul israelian în aceste momente dificile. Facem apel la evitarea unei escalade regionale ulterioare.”, a scris Klaus Iohannis pe contul său de Twitter.

De asemenea, mai mulți lideri mondiali au condamnat atacul Iranului asupra Israelului. Arabia Saudită și Egiptul au făcut apel la reținere, iar António Guterres, secretarul general al ONU, s-a arătat alarmat de pericolul unui conflict care ar putea escalada la nivelul întregii regiuni.

„Sunt profund alarmat de pericolul foarte real al unei escaladări devastatoare la nivelul întregii regiuni. Îndemn toate părțile să dea dovadă de maximă reținere pentru a evita orice acțiune care ar putea duce la confruntări militare majore pe mai multe fronturi în Orientul Mijlociu.”, a spus secretarul general al ONU.

Reacția NATO: ”Condamnăm escaladarea Iranului în timpul nopții”

În urma sutelor de drone și rachete lansate de Iran asupra Israelului, a reacționat și Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Purtătorul de cuvânt, Farah Dakhlallah, a transmis că este important că acest conflict din Orientul Mijlociu să nu ajungă într-un punct în care să nu mai poată fi controlat.

„Condamnăm escaladarea Iranului în timpul nopţii, îndemnăm la reţinere şi urmărim îndeaproape evoluţia situaţiei. Este esenţial ca actualul conflict din Orientul Mijlociu să nu devină incontrolabil.”, a punctat purtătorul de cuvânt al NATO, Farah Dakhlallah, într-un comunicat, potrivit AFP.

Ce români vor fi chemați, în caz de război

Conflictele militare din ultima vreme i-au făcut pe mulți să se întrebe cum stă România, din punct de vedere al apărării. În cazul implicării țării noastre într-un război, mobilizarea militară reprezintă un factor esențial.

În prezent, armata română are în jur de 70-80.000 de militari activi, conform informațiilor MApN. Totuși, numărul este unul destul de mic pentru a face față unui război, motiv pentru care este nevoie și de ajutorul rezervei operaționale a României, unde în prezent sunt 55.000 de persoane. Însă, Virgil Bălăceanu, general în rezervă al armatei române și președinte al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România (AORR) a explicat că vârsta acestora este destul de înaintată.

„Soldații gradați în rezervă se mențin în evidență până la 55 de ani – e vorba aici despre cei care au satisfăcut stagiul militar până în 2007. De asemenea, soldații gradați profesioniști rămân (în evidență) până la 55 de ani. Cadrele militare (ofițerii) în activitate și cele în rezervă pot rămâne în evidență până la 63 de ani.”, a declara Virgil Bălăceanu, potrivit Fanatik.

Potrivit legii, în caz de război, românii care au aptitudini fizice și experiență militară reprezintă o prioritate pentru serviciul în prima linie a conflictului. Mai exact, rezerviștii operaționali sunt primii chemați pentru a apăra țara.

„La declararea mobilizării şi a stării de război sau la instituirea stării de asediu, îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen ori rezervist concentrat/mobilizat devine obligatorie pentru bărbaţii cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a îndeplini serviciul militar”, se arată în legea 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare.

Citește și: VLADIMIR PUTIN DĂ VINA PE UCRAINA PENTRU ATACUL DIN MOSCOVA, DEŞI A FOST REVENDICAT DE ISIS: „VOR FI PEDEPSIŢI”